[Florin Lăiu]

ca răspuns la: Profeţia din Ap 3:14+ se referă STRICT la adventişti #2691

Dragă Olivian,
Am zis că scrii mult, pentru că eu nu am timp să citesc şi mă descurajează un mesaj care are mai mult de şapte paragrafe normale.

Observ că problema ta este presupusul conflict dintre interpretarea mea şi a E G White. Trebuie să ştii că, în ce priveşte interpretarea (exegeza) Bibliei, am motive să citesc Biblia în mod simplu şi direct, fără a cere acordul vreunui profet. Autoritatea EG White ca sol al lui Dumnezeu, ca autor inspirat nu se extinde deasupra Bibliei. Adesea E G White vorbeşte din cadrul unei interpretări populare AZS, sau din perspectiva unei interpretări tradiţional-protestante, nu ca autoritate în privinţa exegezei (interpretării tehnice a) Bibliei. Obiectivele Ellenei White, când interpretează, nu sunt profesional-teologice, ci exclusiv practice. Mesajul ei este foarte important din punct de vedere practic, şi dealtfel interpretarea mea nu exclude mesajul ei practic. Ea nu a primit nici o descoperire divină privitoare la o aplicaţie a bisericilor apocaliptice la şapte etape ale Bisericii. Această schemă exista deja în adventism, moştenită de la comentatorii protestanţi mai vechi. Era o tradiţie.
Este nevoie să-ţi dau exemple că şi în alte cazuri EG White a procedat astfel? În PP (capitolul “O săptămână naturală”) ea descrie originea vulcanilor şi cutremurelor în explozii subterane de mare adâncime, unde se întâlnesc calcarul, apa şi anumite minereuri. A primit ea o astfel de descoperire cerească? Se ştie că aceea era explicaţia ştiinţifică din timpul în care a trăit ea. Astăzi, ştiinţa are explicaţii mai bune, mai convingătoare (bazate pe teoria plăcilor tectonice). Pentru mine aceasta înseamnă clar că, din punct de vedere strict exegetic, profesional, al interpretării Apocalipsei, indiferent ce ar fi spus ea, nu are autoritate în domeniu, nu este o descoperire divină. Este o părere împrumutată. Şi sunt multe alte exemple asemănătoare. Din fericire, nu toate opiniile împrumutate de ea se dovedesc imperfecte. Vreau doar să spun că există riscuri în a insista pera mult în privinţa autorităţii interpretărilor E G White.
Nevoia pe care o are însă Biserica de mesajul laodicean nu este doar o părere personală a ei, ci inspiraţie divină. Duhul lui Dumnezeu a îndemnat-o să insiste asupra importanţei acestui mesaj. Dar ea aplică Bisericii şi mesajul efesean şi mesajul sardian. De asemenea spune că trebuie să avertizăm şi pe alţii, aplicându-le mesajul laodicean.
Pe scurt, ceea ce vreau eu să spun, este că Iisus şi Ioan au „conspirat” la formularea şi trimiterea acestor şapte scrisori. Din ele nu reiese nimic altceva, decât că bisericile respective erau toate contemporane într-o provincie romană anatoliană de pe la anii 96 e.c. Numărul şapte este desigur suspect. Dar de la această suspiciune apocaliptică şi până la o aplicaţie a mesajelor la anumite biserici istorice sau faze ale Bisericii universale este cale lungă. După toate regulile de interpretare, aplicaţia în şapte etape este pur speculativă. Nu poate fi susţinută decât cu părerile unor autori. Iar părerile sunt păreri, nu dovezi, chiar dacă sunt exprimate de autori inspiraţi. (E. g. Moise, în Lev 11 este de părere că iepurele şi hyraxul rumegă, dar zoologia răspunde cu un hotărât „nu!”).
În concluzie, problema nu este că eu mă refer la o aplicaţie individuală şi E G White se referă la o aplicaţie colectivă. Ellen White se referă la o aplicaţie atât individuală, cât şi colectivă. Eu mă refer la o aplicaţie individuală cât şi colectivă. Deosebirea este că E G White este interesată ca Biserica să primească mesajul, nu e preocupată de tehnicalităţi, iar eu caut să ajung la soluţia intenţionată de autor prin exegeză, pentru că acesta este singurul meu dar, nu sunt profet.

Cât priveşte Rom 11, este un alt subiect. Dacă vrei să-l discutăm, deschide, rogu-te, un alt topic.

[Florin Lăiu]

ca răspuns la: Profeţia din Ap 3:14+ se referă STRICT la adventişti #2682

Olivian,
Ai scris prea mult de data asta. Deocamdată nu pot continua. Mi-au trebuit mulţi ani să ajung la conncluziile actuale, şi nu cred că altcineva trebuie să fie de acord dintr-o dată. Cel mai sănătos lucru cu bisericile astea este să le luăm în sensul istoric, contemporane cu Ioan, aşa cum sunt ele în Apocalipsă, iar sfintele speculaţii să le lăsăm mai la urmă. De ce să nu beneficiem din toate cele şapte, şi nu numai dintr-una!

[Florin Lăiu]

ca răspuns la: Profeţia din Ap 3:14+ se referă STRICT la adventişti #2679

Dragă Olivian,
Spiritul laodicean a existat întotdeauna în creştinismul conservator. Bisericile istorice susţin de peste 1500 de ani, că Biserica are comoara adevărului întreg şi înţelegerea lui corectă (ortodoxă), că Biserica nu a greşit şi nu va greşi niciodată. Sentimente asemănătoare există şi în diverse confesiuni protestante. Anul 1844 are de a face cu laodiceanismul numai în sensul că aceia care au respins mesajul millerit, au făcut-o din sentimentul autosuficienţei şi al pierderii pasiunii creştine.
Înţelegerea acestor mesaje şi biserici nu trebuie să plece de la interpretările ocazionale ale EGW (şi acestea, la rândul lor, interpretate de o anumită tradiţie populară), ci de la simpla evidenţă biblică. Nu există nici o sugestie în textul biblic, legată de vremurile post-1844 sau de adventişti. Nu apare nici o intenţie a inspiraţiei să se fi adresat unor denominaţii precise. Aici este vorba de păcate comune, care se găsesc peste tot. EGW se adresează adventiştilor pentru simplul fapt că este familia ei şi misiunea ei a fost să se ocupe de spiritualitatea Bisericii. Prin urmare, ea a preluat ideea unor pionieri de a extinde aplicaţia mesajului şi la AZS. Dar ideea de a considera că Laodicea este un cod pentru Biserica AZS este un accent popular nefericit, care a fost încurajat de separatiştii numiţi „reformişti.” Când EGW spune că mesajul este „în special pentru noi, ca Biserică,” nu face exegeză apocaliptică, ci vorbeşte în limbajul unui profet alarmat, pentru a trezi Biserica. A ne folosi de buchea scrierilor EGW şi de retorica mesajului spiritual a unui profet, ca să silim textul biblic să spună ceea ce nu este evident în text, nu este cinstit. Chiar dacă toţi AZS ar fi autosuficienţi şi triumfalişti, aceasta nu este o dovadă că scrisoarea laodiceană a fost scrisă „în special pentru” adventişti. Acest cuvânt „special” poate avea o justificare spirituală, am zis, dar nu una exegetică. Deci nu „în primul rând şi în primul rând,” decât în sensul că mesajele lui Dumnezeu se adresează întotdeauna cu prioritate celor care cred că sunt poporul Lui. Şi sunt destul de mulţi care cred în această prioritate, nu mai puţin noi. De aceea se aplică şi la AZS.
Nu este cazul să facem aplicaţii istorice la momente menţionate în mesaj, cum ar fi „vărsarea din gura” Avocatului ceresc, a numelor celor rămaşi autosuficienţi. Orice adevărat om al lui Dumnezeu se roagă pentru Biserică, nu caută să afle care este momentul în care Dumnezeu îl „leapădă” pe unul sau pe altul, sau, o Biserică întreagă! Nu am nici un fel de aptitudini pentru asemenea exegeză şi sper că nici tu nu ai.
Distincţia dispensaţionalistă dintre evrei şi „neamuri” îmi este, de asemenea străină. Nu văd nici o legătură cu Apocalipsa, decât în sensul că se vorbeşte de falşi iudei (Ap 2 şi 3), precum şi de Israelul lui Dumnezeu (Biserica, formată din evrei şi neevrei credincioşi) în contrast cu „neamurile” (păgânii) – cei care nu aparţin Israelului spiritual. Nu cred în revenirea harului la Israelul etnic. A fost mereu har din partea lui Dumnezeu pentru Israelul etnic şi încă va fi până la momentul închiderii harului pentru toate popoarele. Israelul etnic este un neam între celelalte neamuri. Numai evreii perciunaţi şi creştinii dispensaţionalişti mai cred în Israelul actual ca popor ales. Dar oricum, subiectul acesta nu are nici o legătură cu Laodiceea Apocalipsei.
Mulţumesc pentru participarea la dialog. Sper să mai intre şi alţii, că eu sunt ocupat cu alte obligaţii. Şi mi-ar plăcea să ne cunoaştem !

[Florin Lăiu]

ca răspuns la: #2676

Pedeapsa, în limba română ar şi sens corectiv (la origine, cuvântul este de origine greacă şi înseamnă şcoală, iar pedepsit însemna în română educat, şcolit, acum 300 de ani). Dar există şi alte sensuri ale pedepsei, este vorba de rolul punitiv, represiv şi exemplar pe care îl poate lua o pedeapsă. Faci şcoală cu cineva care mai are dispoziţia să înveţe. Dacă nu merge nici cu repetenţă, nici cu meditaţii, se ajunge la eliminare din şcoală. Pedeapsa capitală, de exemplu, nu are rolul de a fi învăţătură de minte pentru cel în cauză, deşi chiar acest lucru încă este poribil, de la anunţarea sentinţei şi până la executarea ei se putea pocăi, şi era mântuit de Dumnezeu, chiar dacă nu era iertat de pedeapsă pe pământ.
Pedeapsa are şi rolul de a satisface dreptatea/legea şi a descuraja tentativele de rebeliune. Acestea sunt mai importante decât soarta unui individ. Este nerealist să credem că pedeapsa divină este doar corecţională. Sunt cazuri şi cazuri.

[Florin Lăiu]

ca răspuns la: INTREBARI #2675

Până la ceva mai bun, citeşte aici pentru cronologia LXX şi MT: http://www.emanueltov.info/docs/papers/11.large-scalediffs.2008.pdf

Referitor la Psalmul 22, poetul-profet, dacă vorbeşte la persoana I înseamnă că vorbeşte despre sine, în limbaj poetic. Dar pentru că David (unsul Domnului / Maşíah)este un tip al Marelui Mesía, anumite secvenţe din experienţa lui David s-au împlinit într-un sens special cu Mesía. Aşa înţeleg eu. Altminteri, ar fi greu de explicat pasaje care se referă clar la păcate personale.

[Florin Lăiu]

ca răspuns la: Profeţia din Ap 3:14+ se referă STRICT la adventişti #2674

Dragă Olivian,

Eu m-am referit la individ, nu la Biserică, deoarece Martorul credincios se referă strict la individ (pastor şi membru) şi în acelaşi timp la toate bisericile:

a) îngerului Bisericii (episcopul=pastorul)
b) „cine are urechi de auzit”… „zice bisericilor Duhul.”

Nu este vorba doar de comunitatea din Laodiceea antică, nici numai de o confesiune creştină de astăzi, oricare ar fi ea. Din nefericire, o serie de aplicaţii populare ale mesajului laodicean sunt pură mitologie.
Te rog citeşte şi replica mea de la adresa următoare.http://www.florinlaiu.com/raspundem/replici/148-lui-martin-lutherq-despre-laodicea.html

[Florin Lăiu]

ca răspuns la: Paștele în creștinism – exemplu de iudaizare? #2673

Referitor la Paşte şi alte sărbători creştine, va apărea în noiembrie o emisiune înregistrată la Speranţa TV („Şcoala Cuvântului”), în care am făcut afirmaţii, cred, surprinzătoare pentru confraţii mei.
Dragă Restorer, eşti binevenit în forum oricând, dar sper că înţelegi, nu este nevoie să curgă sânge sau lacrimi aici. Cineva poate fi mesianic sau creştin într-un sens mai general şi să aibă o înţelegere diferită. Nu cred că toţi mesianicii din lume înţeleg toate la fel, şi nu există nici o comunitate religioasă care să aibă o teologie uniformă (afară de cazul că nimeni dintre ei nu studiază). Este loc pentru toţi, în cepriveşte sentimentele creştine. Ideile pot să circule liber, dar nu şi săgeţile. Mulţumesc pentru înţelegere.

[Autor]

Mesaje