octombrie 2018
D L Ma Mi J V S
« iul.    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Familia

Statistici forum

Utilizatori înregistrați
60
Forumuri
25
Subiecte
62
Răspunsuri
588
Etichete subiect
6

Categorii

Arhive

Loading...

Dumnezeu „parital”?

Replică la comentariul lui Nae Ionescu despre termenul ebraic Elohim (Curs de filosofia religiei, 1924-1925, Ed. Eminescu, 1998). 

Dragă Silvian, mulțumesc pentru trimitere. Trebuie să dăm un premiu de originalitate dlui prof Nae Gardistul. Dar n-aș băga mâna în foc că explicația asta este strict munculița lui. Oricum însă, nu este pe de-a-ntregul științifică. Sper ca la filozofie să fi fost mai bun decât la ebraică. Era însă un orator strălucit.

Ca să rezumăm ce spune el în multe cuvinte, Elohim nu ar fi singular, nici plural, ci „parital” (perechea!). A cui pereche? Se pare că aici confundă situația cu numărul ebraic „dual”, care exprimă de obicei perechi (mâini, ochi, urechi, buze, coarne etc.). Dar terminația specifică, fără excepție, a substantivelor perechi în ebraică este – áyim și nu –īm.

Elohim are într-adevăr terminație de plural, dar acest „plural” este în primul rând morfologic, și poate avea trei funcții sintactice și semantice diferite:

  1. Plural logic (real) al lui Eloah (zeu, dumnezeu), în cazul referirii la divinități păgâne, foarte frecvent. Întotdeauna se acordă în plural cu verbul, adjectivul, participiul sau pronumele asociat. E.g. Dt. 6:14. În status constructus (formă legată, precedând alt substantiv sau cu sufix pronominal), acest plural se modifică în forma Elohé / Elohey, caracteristică pluralului construct).
  2. Plural strict onorific, care funcționează ca un singular și întotdeauna face acord la singular. De asemenea foarte frecvent, atât cu referire la Dumnezeul lui Israel (Gen 1:1), cât și cu privire la zeitățile populare cunoscute (vezi 1Împ. 11:33, unde pluralul onorific este numai construct, ca și în Gen. 33:20). Acest tip de plural onorific, cu acord în singular se mai întâlnește și la alte substantive, cum ar fi ᵓadōnīm (Mal 1:6; Ex. 21:4). Aici se potrivește ce zice Nae: „un fel de întărire, de superlativizare a singularului”, dar în nici un caz „parital”.
  3. Plural morfologic, care face acord în plural, dar care logic se referă la o singură divinitate, autentică (Ps. 58:12) sau mistificare (1Sam. 28:13-14). Este un caz mai rar și este posibil să exprime astfel o idee abstractă (dumnezeire, natură divină, divinitate), așa cum sunt în ebraică multe realități abstracte, care se exprimă printr-un plural morfologic (-īm sau -ôṯ) cu acord în plural: raḥamīm (compasiune, duioșie, îndurare), sǝlīḥôṯ (iertare) etc.

Eloah, care, istoric vorbind este singularul lui Elohim, se folosește foarte rar, cu precădere în poezia biblică, în mod special în cartea lui Iov, în context arab. Acest ᵓĕlôah (ebraic) corespunde în alte limbi și dialecte semitice cu ᵓĕlåh (aramaică imperială), ᵓĕlō’ (iudeo-aramaică, cf. Marcu 15:34) și ᵓilāh (aramaică veche și arabă). ᵓilāh este forma cea mai veche, din care provin celelalte. Ea s-a păstrat în arabă în forma nedefinită ʾilāh (dumnezeu, divinitate), și mai ales în forma definită ᵓAllāh (Nu este [alt] dumnezeu afară de Dumnezeu). ᵓilāh este forma nedefinită, iar ᵓAllāh este forma definită (din articolul al + ᵓilāh = Dumnezeu / Dumnezeul). În ciuda unor opinii populare printre creștini, ᵓAllāh este cuvântul arab care denumește pe Dumnezeul creator și judecător, nu denumirea unui zeu specific (identitatea teologică a Dumnezeului evreu, ortodox/catolic, arian, islamic, evanghelic, adventist etc. este, oricum, o altă problemă). Aceasta este denumirea lui Dumnezeu în traducerile arabe ale Bibliei, acesta era numele lui Dumnezeu, atât la creștinii, cât și păgânii arabi, înaintea erei islamice; este și astăzi folosit în afara Islamului de către evreii mizrahi, babiști, bahai, creștinii indonezieni, maltezi și din alte locuri.

Un alt termen folosit în Biblie pentru Dumnezeu este ᵓĒl, al cărui plural (ᵓēlīm) apare uneori ca onorific.  Se folosește mai rar decât Elohim, este un termen arhaic, folosit cu precădere în Pentateuc și în poezie, este cel mai vechi cuvânt ebraic, care exprimă ideea de divinitate. Forma lui originală, protosemitică, a fost ᵓīlu (ca și în asiriană și babiloniană), devenind ᵓīl (= iil ) în zona Siria-Canaan, apoi treptat s-a pronunțat ᵓēl (= eil) în ebraica postexilică și în tradiția masoretică. Acest cuvânt exista deja în limba cea mai veche vorbită înainte de Potop, așa cum reiese din numele teofore patriarhale (Gen. 4:18; 5:12; 10:28; 16:11; 22:21-23; 32:31; 36:4, 39, 43), precum și din cele mai vechi și mai populare nume teofore ebraice (Gen 32:22; 46:10, 14, 17, 24;Ex. 6:22, 25 etc.). Nu se știe sigur dacă există o legătură etimologică între ᵓēl și ᵓĕlōah. Termenul ᵓēl provine de la rădăcina ᵓûl 1 (a conduce) sau de la ᵓûl 2 (a fi puternic). Este posibil ca ambele rădăcini să aibă origine comună, și este sigur că ᵓēl se folosește uneori și cu sensul de „putere”; de exemplu, în expresia „îmi stă în putere” (Gen 31:29; Dt 28:32; Mi 2:1).

Este posibil ca acel /h/ final de la ᵓĕlōah să fie o modificare/lungire a rădăcinii inițiale (mai există unele cazuri suspectate). Dar eu încă nu sunt convins. În orice caz, Nae are dreptate că ᵓĕlōah – ᵓĕlōhīm nu are sensul de „spirit”, chiar dacă Divinitatea mozaică este Spirit și nu materie; totuși un Spirit creator, care Se exprimă / manifestă uneori vizibil (material, pentru că și lumina/aparența este un fenomen material), nu un spirit abstract sau astenic. Fiind Spirit Creator, indiferent că Îl concepem ca o uni-individualitate, ca islamicii, sau ca tri-unitate, ca în creștinismul ortodox, El este fără pereche. Nu știu la ce s-a gândit filozoful, când a vorbit de un Dumnezeu „parital”.

Comentează și pe facebook

4 Comentarii

  1. Beniamin Plesa 19/01/2016 at 15:53

    Florin Laiu

    https://books.google.com/books?id=y63GE5Tw3KMC&pg=PA198&lpg=PA198&dq=the+great+angel+of+the+lord&source=bl&ots=v8PBfA93Fp&sig=AuBZPKnBP6gB2o3PVxMzYVHFyjk&hl=en&sa=X&ved=0ahUKEwjQpuT3oq7JAhXDJiYKHfIjCboQ6AEINzAE#v=onepage&q=the%20great%20angel%20of%20the%20lord&f=false

    Nu stiu daca ai citit aceatsa carte , insa cand ai timp cred ca ti-ar fi de folos sa rasfoiesti putin prin ea.
    Eu am citit-o ,am rascitit-o si mi se pare ca prezinta o perspectiva foarte interesanta la subiectul pe care il prezinta.

    Ingerul Domnului din VT este fara indoiala –YHVH–adica Dumnezeul la care se inchinau evreii (iehova)..

    De aici se pare ca se naste si ideia adventistilor si nu numai a lor, , ca Isus ar fi acest Iehova ce a dat poruncile pe Sinai.
    Daca Isus este acest „inger al Domnului” atunci cine este „Domnul” acestui -inger al Domnului- ??

    Cartea de mai sus cred ca raspunde intr-o maniera foarte bine documentata la aceasta intrebare.

    Mi-ar face placere sa stiu si perspectiva ta .
    Interpretarea crestina a termenului –Elohim- eu cred ca ignora total modul in care evreii din perioada primului templu (templul lui Solomon) foloseau acest termen .
    Ceva asemanator este si cu termenul : -trinitate-
    primii crestini nu aveau intelesul catolic , ortodox , adventist sau unitarian al acestui termen.

    In articolul tau precedent ai mentionat foarte bine ca James Withe credea ca trinitatea in intelesul catolicilor era de origine pagana.si din acest motiv el o respingea .
    Termenii –Elohim si Trinitate –in cursul secolelor si-au schimbat semnificatia.
    Pentru a intelege intelesul lor corect trebuie sa stim interpretarea originala , adica a celor care l-au folosit prima data.

    Deocamdata nu am gasit o explicatie mai adecvata decat ceea data in cartea de mai sus.
    Daca tu ai o alta explicatie ,am sa o citesc cu interes si fara nici un spirit de polemica.Chiar ma intereseaza acest subiect.
    Multumesc.

    • Am răsfoit puțin cartea Margaretei Barker, care este o teologă metodistă destul de cunoscută. Din păcate, nu am timp ca s-o studiez cum ar merita. Mi-ar plăcea dacă ar avea și un rezumat (Abstract), din care să înțeleg clar care este poziția ei, înainte de a citi tot.
      Titlul nu-mi place, pentru că afirmă doi dumnezei. Dacă sunt încă mai mulți, nu mai conteză. Mai mult de Unul, deja suntem în politeism. Meritul doctrinei Trinității este că păstrează unitatea/unicitatea lui Dumnezeu, sau cel puțin încearcă s-o facă: „și botezați-i în NUMELE (singular) Tatălui, al Fiului și al Duhului Sfânt.” (Mat. 28). Sunt trei individualități distincte, dar un singur NUME, pentru că denumește o singură FIINȚĂ (existență, esență, natură), pe DUMNEZEU. Expresia „al doilea Dumnezeu” este derutantă. Christos nu este un alt DUmnezeu. Este o altă persoană decât Tatăl, dar ACELAȘI DUMNEZEU: „El este DUMNEZEUL ADEVĂRAT și viața veșnică” (1Ioan 5).
      Cât privește termenul Elohim, uzul lui trebuie raportat la semantica termenului (așa cum am arătat în articol), precum și la context. Dar este adevărat că termenul însuși nu reflectă ideea de pluralitate / trinitate, cum se interpretează uneori. Doctrina Trinității (există un singur Dumnezeu, manifestat în trei persoane/individualități divine) este singura care poate armoniza afirmațiile biblice despre Dumnezeu, Solul lui Dumnezeu (Christos) și Spiritul Sfânt.
      Ceea ce mai puțin au studiat teologii cu referire la Trinitate este explicarea ierarhiei și subordonării în cadrul celor trei persoane divine. Având în vedere că Biblia afirmă atât co-egalitatea persoanelor divine, cât și ierarhia lor (într-un sens unic și permanent), aceasta este o adevărată provocare. Egalitatea (nu găsesc alt termen) derivă din com-unitatea de natură: fiecare persoană are aceeași natură divină, eternă, fără început, fără sfârșit, avându-și izvorul în Sine. Din acest motiv, ierarhia, subordonarea nu poate fi decât voluntară și funcțională, nu ierarhie de valoare sau de natură, ci una pedagogică, spirituală, care ne învață cât de mare este Dumnezeu, dacă până și Dumnezeu I Se supune. Best wishes!

  2. Să mai rămânem niţel în context şi să dezbatem afirmaţia că „Familia White nu era trinitariană”:

    https://www.facebook.com/1580317948909599/photos/a.1580386822236045.1073741831.1580317948909599/1662336527374407/?type=3&permPage=1

Postează un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.