8 Iahwé Dumnezeu a sădit (sădise) o grădină în ţinutul ‘Idnu, la răsărit, şi acolo a aşezat El pe Omul pe care-l plămădise. 9 Iahwé Dumnezeu făcuse să răsară din pământ tot felul de pomi frumoşi la vedere, cu fructe bune de mâncat, precum şi Arborele Vieţii, în mijlocul Grădinii, şi Pomul Cunoaşterii-Binelui-şi-Răului. 10 Un râu ieşea din ţinutul ‘Idnu şi uda Paradisul, după care se împărţea în patru braţe.
Crearea femeii şi legea căsătoriei
18 Apoi Iahwé Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca Omul să fie singur; am să-i fac un ajutor pe măsură!”
19 Iahwé Dumnezeu mai plămădise din pământ toate animalele câmpului şi toate zburătoarele de pe cer, şi a început să le aducă la Om, ca să vadă ce nume avea să le dea. Şi, într-adevăr, ce nume dădea Omul unei fiinţe oarecare, acela îi rămânea numele. 20 Astfel Omul a dat nume tuturor vitelor, zburătoarelor cerului şi fiarelor câmpului. Dar pentru Om nu s-a găsit printre ele un ajutor pe măsură.
21 Atunci Iahwé Dumnezeu a trimis un somn adânc* [leşin, transă, extaz] peste Om şi, în timp ce acesta dormea, a luat una din coastele Omului şi a închis carnea la loc. 22 Din coasta luată, Iahwé Dumnezeu a meşterit o femeie şi a adus-o la Om. 23 Atunci Omul a zis:
Se va numi ’işşat – femeie –
fiindcă din ’iş – bărbat – a fost luată.”
24 De aceea lasă omul tată, mamă,
şi se lipeşte de femeia sa,
ca să se facă-un singur trup cu ea.
Căderea
25 Omul şi femeia lui erau amândoi goi (‘arummīm), şi totuşi nu se ruşinau.
31 Dar Şarpele s-a arătat mai deştept (‘ārūm) decât toate fiarele câmpului, pe care le făcuse Iahwé Dumnezeu. El a vorbit Femeii:
— Ei, aş! Oare din orice pom din Grădină a zis Dumnezeu să nu mâncaţi?
2 Femeia a răspuns Şarpelui:
— Ba, putem mânca din pomii Grădinii, 3 dar din rodul acestui pom din mijlocul Paradisului, a zis Dumnezeu: „Nu mâncaţi din el, nici măcar nu-l atingeţi, ca să nu muriţi!”
4 Şarpele a răspuns Femeii:
— Sigur n-o să muriţi! 5 De fapt, Dumnezeu ştie că, în ziua în care veţi mânca din el, vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, ştiind ce-i bine şi ce-i rău.
6 Femeia a văzut că pomul avea fructe bune de mâncat, că era o încântare pentru ochi, şi că era de aşteptat să dea înţelepciune. A luat din rodul lui şi a mâncat, apoi a dat şi soţului ei, care, de asemenea a mâncat. 7 În clipa aceea li s-au deschis ochii la amândoi şi au cunoscut că sunt goi. Atunci ei şi-au însăilat pe coapse nişte jupe din frunze de smochin.
Judecata: blestem şi har
8 Nu după mult timp, au auzit glasul lui Iahwé Dumnezeu, care umbla prin Grădină în vântul înserării* [în bătaia furtunii ?]. Atunci Omul şi Femeia lui s-au ascuns de faţa lui Iahwé Dumnezeu printre pomii Paradisului. 9 Iahwé Dumnezeu a strigat pe Om:
— Unde eşti ?
10 El a răspuns:
— Am auzit glasul Tău prin Grădină şi, de frică, m-am ascuns…, pentru că… sunt gol.
— 11 Cine ţi-a spus că eşti gol? – a zis Iahwé Dumnezeu. – Cumva ai mâncat din pomul din care îţi poruncisem să nu mănânci?
12 Omul a răspuns:
— …. Femeia … pe care mi-ai dat-o Tu ca nevastă, …ea mi-a dat din pom şi am mâncat.
13 Iahwé Dumnezeu a zis Femeii:
— Cum ai putut face una ca asta !?
Femeia a răspuns:
— … Şarpele m-a amăgit şi am mâncat din pom.
14 Atunci Iahwé Dumnezeu a zis Şarpelui:
— Fiindcă ai făcut-o, eşti mai blestemat
decât un dobitoc, decât o fiară;
Să te târăşti pe burtă toată viaţa,
mâncând ţărână şi ocară!
15 Dihonie voi pune-ntre tine şi Femeie,
între prăsila ta şi pruncii ei.
Da, ei îţi vor stropşi sub talpă capul,
iar tu îi vei muşca doar de călcâi.
16 Femeii i-a zis:
— Multe dureri şi gemete-ţi voi da:
vei naşte-n chinuri, ca să ai copii.
Şi vei pofti să-ţi stăpâneşti bărbatul;
dar el te va stăpâni.
17 Omului i-a zis:
— Pentru că ai ascultat de soţia ta, ca să mănânci din pomul despre care îţi poruncisem: „Să nu mănânci din el!”…
din vina ta pământu-i blestemat;
cu chin să te hrăneşti din el o viaţă,
18 ciulini şi mărăcini să-ţi dea pământul
şi să mănânci de pe ogor verdeaţă.
19 În zoaia frunţii pita să-ţi mănânci,
până când, iar, pământ te vei preface;
aşa cum din pământ ai fost luat,
căci eşti doar praf, şi-n praf te vei întoarce.
20 Atunci Omul a pus soţiei sale numele Hawwat (Dătătoare de viaţă), pentru că ea avea să fie mama tuturor celor vii [muritorilor]. 21 Tot atunci Iahwé Dumnezeu a făcut Omului şi soţiei lui nişte cămăşi de blăniţă, cu care i-a îmbrăcat.
22 Iahwé Dumnezeu a zis: „Iată că Omul ‘a ajuns ca unul din Noi, ştiind ce-i bine şi ce-i rău’. Acum, nu cumva să-şi întindă mâna, să ia şi din Arborele Vieţii, să mănânce şi să trăiască veşnic.” 23 Iahwé Dumnezeu a scos afară pe Om din Grădina ‘Idnu, ca să lucreze pământul din care fusese luat. 24 Astfel a exilat El pe Om, iar la răsăritul Grădinii ‘Idnu a aşezat Heruvimii cu neodihnita sabie învăpăiată, ca să păzească drumul spre Arborele Vieţii.
Primii copii
41 Omul s-a apropiat de soţia sa Hawwat, care a rămas însărcinată şi a născut pe Qayn, zicând: „Cu ajutorul lui Iahwé, am adus pe lume (qaniyti) un om.” 2 Apoi a născut şi pe frăţiorul lui, pe Habl. Habl a devenit păstor la oi, iar Qayn lucra pământul.
3 După un timp, Qayn a adus lui Iahwé un dar din roadele gliei. 4 Habl a adus şi el un dar din primul făt al oilor lui, din grăsimea lor. Iahwé a privit cu plăcere la Habl şi la darul lui, 5 dar la Qayn şi la prinosul lui nu s-a uitat. Qayn s-a înfuriat peste măsură şi i s-a strâmbat faţa de ură. 6 Atunci Iahwé a zis lui Qayn:
De ce ţi s-a întors faţa pe dos?
7 Dacă faci bine, bine-ai să găseşti;
dar tu s-o stăpâneşti.
— 10 „Cum ai putut să faci una ca asta? – a zis El. Sângele fratelui tău strigă din pământ la Mine! 11 Acum vei fi blestemat din cauza acestui pământ, care şi-a deschis gura să primească din mâna ta sângele fratelui tău! 12 Când vei lucra pământul, să nu-ţi mai dea rod deplin! Pribeag şi fugar să fii pe pământ!”
13 Qayn a zis lui Iahwé:
— „Oare, vina mea e prea mare ca să fie iertată? 14 Iată, astăzi m-ai alungat din ţară, şi va trebui să mă ascund de faţa Ta; pribeag şi fugar voi fi pe pământ, şi oricine mă va găsi, mă va omorî.” 15 Iahwé i-a răspuns:
— „Nicidecum! Oricine va omorî pe Qayn, va fi pedepsit înşeptit.”
Iahwé a dat un semn lui Qayn, că oricine îl va găsi, nu-l va omorî. 16 Iar Qayn a plecat din faţa lui Iahwé şi a locuit pe meleagurile Nûd (Pribegie), la răsărit de ‘Idnu.
17 Qayn s-a apropiat de soţia sa, care a rămas însărcinată şi a născut pe Hanuk. Apoi a ctitorit o cetate pe care a numit-o Hanuk, după numele fiului său. 18 Hanuk a dat naştere lui Ğayrad; Ğayrad a dat naştere lui Muhawwiy’īl. Muhawwiy’īl a dat naştere lui Matuşa’īli, iar Matuşa’īli a dat naştere lui Lamku. 19 Acest Lamku şi-a luat două soţii: numele uneia era ‘Adat şi numele celeilalte, Ţillat. 20 ‘Adat a născut pe Iabal, părintele corturarilor crescători de vite. 21 Fratele lui se numea Iubal, părintele celor ce cântă din liră şi caval. 22 Ţillat a născut pe Taubal-Qayn, meşter faur al tuturor uneltelor de aramă şi de fier, iar sora lui Taubal-Qayn a fost Na‘imat.
23 Lamku a zis soţiilor sale:
‘Adat şi Ţillat, auziţi-mi voi cântul,
soţiile lui Lamk, ascultaţi-mi cuvântul:
Un om am ucis, fiindcă el m-a lovit,
un copil am ucis, pentru rănile luate!
24 „Qayn va fi răzbunat înşeptit,”
iar Lamku de şaptezeci şi şapte!
25 Adam s-a unit iarăşi cu soţia lui şi ea a născut un fiu pe care l-a numit Şiyt (Rămăşiţă) , zicând: „Dumnezeu mi-a lăsat (şat) altă sămânţă în locul lui Habl, pe care l-a ucis Qayn.” 26 Lui Şiyt i s-a născut de asemenea un fiu, şi el i-a pus numele ’Anūş (Gingaş). Atunci a început Şiyt să cheme numele lui Iahwé.
Comentarii recente în articole