Dragi prieteni, am un comunicat important pentru cei interesați de articole bune, cu caracter religios și teologic. Trebuia să vă anunț mai demult, dar am neglijat, deoarece nu avusesem prea mare încredere în forța publică a Academiei Oswald Glait. Dar niciodată nu este prea târziu.
Revista Curierul Adventist găzduiește în fiecare număr un articol semnat de mine, pe care în mod obișnuit nu-l veți găsi în altă parte. Aceasta pe lângă multe alte articole interesante, pentru diverse categorii de cititori. Odată cu februarie 2016, revista va publica o serie de articole teologice semnate de mine, sub genericul LANDMARKS. Urmează prezentarea principalelor puncte de credință distinctive adventiste:
- Doctrina sanctuarului și a judecății universale începute în 1844 (Daniel 7:9-10; 8:13-14; 1Petru 4:17; Apocalipsa 6:9-11; 7:2-3; 14:5)
- Misiunea universală și ultimă a Evangheliei Veșnice, realizată prin mesajul celor trei îngeri, ca mandat ceresc al Bisericii adventiste, în contextul judecății care este deja în curs; și în contrast cu Babilonul religiilor care promovează minciuni periculoase (Matei 24:14; Apocalipsa 10:11; 14:6-12)
- Obligativitatea universală a Decalogului (Celor Zece Porunci) și a Sabatului, inclusiv în Noul Testament, ca test escatologic, în cadrul Judecății care este în curs (Geneza 2:1-3; Exodul 20; Daniel 7:25; Matei 19:17-19; Luca 23:56; 1Corinteni 7:11; Apocalipsa 11:19; 12:17)
- Universalitatea mortalității omului: nu există fantome, suflete sau spirite umane nemuritoare; nemurirea se găsește numai în Dumnezeu (1Timotei 6:16), inclusiv în Dumnezeu-Fiul (Ioan 5:26) și în Dumnezeu-Duhul Sfânt (Romani 8:11; Evrei 9:14), și se dă la înviere (Ioan 11:25; Romani 2:7; 1Tesaloniceni 4:17). Condamnăm religiile morții (Ecl. 3:19-21; Fapte 14:15; 1 Tesaloniceni 1:9) și mitologia spiritualistă universală: reîncarnarea (Evrei 9:27), zborul sufletelor morților spre rai sau spre iad (Evrei 11:39-40), orice formă de invocare și consultare a spiritelor (Leviticul 19:31; Deuteronomul 18:11; Isaia 19:3; 1Cronici 10:13) și orice cult al morților (Psalmi 106:28), al sfinților sau al eroilor (Isaia 8:19-20; 63:16; Daniel 12:1), al imaginilor și al moaștelor (Leviticul 21:1-6; Numeri 19:16; Hagai 2:13; Matei 23:27), purgatoriul (Luca 16:26-31; Evrei 9:27) precum și chinurile veșnice (Obadia 1:16; Matei 10:28; Apocalipsa 20:9, 14; 21:8), dogme demonice, care au păgânizat creștinismul, au condus sufletele la speranțe false, au provocat confuzie între Creator și creatură și au creat o imagine monstruoasă despre Tatăl nostru din ceruri.
La fel de important: Curierul Adventist are și un sait care merită văzut: CurierulAdventist.Ro . Acolo puteți consulta și arhiva revistei, unde se găsesc toate numerele, din 1914 până în 2015, pe lângă o serie de articole inedite.
Și nu uitați Semnele Timpului, una dintre cele mai bune reviste românești, cu o circulație mai mare decât a Curierului Adventist, în care veți găsi articole relevante în contextul lumii contemporane, precum și articole de orientare spirituală printre semnele veacului. Cei interesați de cercetări și expuneri ale profețiilor apocaliptice vor găsi frecvent articole semnate de mine. De exemplu, edițiile din ianuarie și februarie 2016 și-au înjumătățit un studiu extrem de interesant, sub genericul: „Antipapismul: realism sau paranoia?”.
De asemenea, revista Semnele Timpului are și un sait foarte bogat și interactiv, vizitat de mulți și diverși internauți: SemneleTimpului.Ro . Saitul este foarte bogat în articole inedite de actualitate și extrem de interesante.
Păi Fiul lui Dumnezeu nu este și Cuvântul?
La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul. Acesta era întru început la Dumnezeu. (Ioan 1, 1-2) – aici scrie!!!
Carevasăzică înainte de veacurile/secolele timpurilor noastre ca existență.
Dar acel „întru început” nu îl poți situa temporar tocmai fiindcă e din afara timpului. Dar ca umanitate nici nu avem alți termeni pe care să-i uzităm.
Cum ar veni: la o întrebare greşită, care ar situa un început (temporal, uman) al Fiului în veşnicia Treimii, să nu cumva să răspundem cu prejudecăți confesionale vizavi de Crezul istoric.
Tocmai fiindcă Cuvântul lui Dumnezeu (Logosul întrupat în timp la plinirea vremii) este „din veac” (alt termen omenesc) la Tatăl dimpreună cu Duhul (care cercetează toate, chiar și adâncurile lui Dumnezeu) – așa precum se află cuvântul și gândul în mintea omului de unde izvorăsc ambele.
Treimea, crezi ca Fiul lui Dumnezeu are un inceput in Tatal in timpul vesniciei?
Unde spune Biblia că „Fiul lui Dumnezeu are un început în Tatăl, în timpul veșniciei” sau „mai înainte de toți vecii”, cum zice Crezul istoric? UNDE?