mai 2022
D L Ma Mi J V S
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

Familia

Statistici forum

Utilizatori înregistrați
99
Forumuri
25
Subiecte
62
Răspunsuri
588
Etichete subiect
6

Categorii

Comentarii recente în articole

Arhive

Home/Articole/PROFESIONAL/Vechiul sit TornaFratre/Glasul Arhanghelului din 1 Tes 4:16

Glasul Arhanghelului din 1 Tes 4:16

Eu n-am nimic cu Florin Lăiu, dar faptul că el traduce expresia en phoné archangelou ca însemnând „cu glas arhanghelesc”, şi nu „la glasul arhanghelului” denotă o joasă cunoaştere a limbii greceşti. Particula en se traduce arareori „cu” şi numai când logica grecească diferă de cea latină. În general, se traduce cu „la”, şi chiar evanghelia de la Ioan aşa începe: en arché adică „la început”. EN este un LA care arată momentul. Aşa facem legătura între trâmbiţele Apocalipsei sunate de arhangheli şi a doua venire. Deci „la glasul arhanghellui” (= la anunţul, la trambiţa lui; Arhanghelul zice: Atenţie Vine! Apoi trâmbiţează! Şi Vine Domnul! Uraaa!). Ar fi chiar culmea să Se anunţe singur: Vedeţi că vin! (nu e frumos pentru ţinuta protocolului!), aceasta este traducerea corectă şi exactă.

Bineînţeles, şi această traducere incorectă este o premisă a teoriei lui Lăiu.

[….] Daca nici această traducere elementară nu a facut-o cum trebuie, inseamnă că a intrat pe pile la Institut, sau Institutul duce lipsă de cadre şi trebuia să pună pe cineva să predea (Glumesc!).


Intrucât riposta lui a fost respingătoare faţă de afirmaţia mea că probabil aţi folosit un text în ebraică pentru traducerea versetului 1 Tes 4,16, v-aş ruga, dacă este posibil, să-mi spuneţi care este traducerea corectă a acelui verset. Disputa despre care vă vorbeam se află aici.

Răspuns:
Voi intercala replicile mele printre afirmaţiile savantului cu care eşti în dispută:
Eu n-am nimic cu Florin Lăiu, dar faptul că el traduce expresia en phoné archangelou ca însemnând „cu glas arhanghelesc”, şi nu „la glasul arhanghelului” denotă o joasă cunoaştere a limbii greceşti.
Posibil, dar să evaluăm soliditatea argumentelor Dvs. Aţi afirmat:

„Particula en se traduce arareori cu, şi numai când logica grecească diferă de cea latină.”

Când este vorba de sintaxa particulelor, domnule, fiecare limbă are tiparele şi ticurile ei, care nu întotdeauna sunt „logice”. Eu vă sfătuiesc să deschideţi de fiecare dată lexiconul (unul serios) şi să vă verificaţi presupunerile. Când particula EN este adverb, este întotdeauna adverb de loc (= „înăuntru”), nu de timp. Dar în cazul din 1 Tes 4, ca de fapt în majoritatea cazurilor biblice, particular EN este prepoziţie, deoarece precedă substantivul PHONÉ. În greaca biblică, prepoziţia EN (care cere întotdeauna dativul, şi este cea mai frecventă prepoziţie), este recunoscută ca având o foarte mare varietate de funcţii:
—1. Prepoziţie locativă: ÎN / LA (Mt 3:1; Lc 2:49; FA 5:42; 1 Tim 3:15. Mt 5:25; 6:5; In 4:20f; 2 Cor 3:3. LA, LÂNGĂ Lc 13:4; In 8:20; Ef 1:20).
—2. Prepoziţie instrumentală: CU (Mt 5:13; 26:52; Lc 1:51; Ro 5:9; Rv 17:16); CU AJUTORUL / PRIN INTERMEDIUL (Mt 9:34; FA 17:31).
—3. Prepoziţie modală: CU / ÎN MODUL (se traduce adverbial: în putere = puternic; în libertate = liber, pe faţă; etc. Mc 9:1; Col 1:29. FA 26:7. In 7:4).
—4. Prepoziţie cauzală: DIN CAUZA (Mt 6:7; In 16:30; FA 24:16; Ro 1:24).
—5. Prepoziţie temporală:—a. ÎN CURSUL / ÎN (timpul) Mt 2:1; 3:1; 27:40; In 2:19f. In 4:31.—b. ÎN/LA (data/momentul) Mt 8:13; Mc 12:23; In 11:9, 10, 24; 1 Cor 15:23 , 52.—c. CÂND / ÎN TIMP CE Mt 13:4, 25; 21:22; Mc 15:7; 12:38; Ef 6:20. Mc 6:48.
—6. Prepoziţie de relaţie: FAŢĂ DE, Mt 17:12; Mc 14:6; 1 Cor 4:2, 6; 9:15, ÎN PREZENŢA, ÎNAINTEA, 1 Cor 2:6, ÎN FAŢA, în opinia, 1Cor 14:11, ÎNTRE / PRINTRE, Mt 2:6; Mc 8:38; Gal 1:14. Lc 9:46; Rv 11:11, CU / ÎMPREUNĂ CU, Mt 16:28; Lc 14:31; 1 Cor 4:21; 2 Cor 10:14; Ev 9:25, ÎN PUTEREA, SUB INFLUENŢA, Mc 1:23; 12:36; 1 In 5:19, ÎN relaţie cu, în cadrul, în spiritul; sens mistic, In 10:38; 14:20; Ro 6:11, 23; 16:11; 1 Cor 1:30 ; 3:1; 4:15; Gal 2:20; Fip 3:1; 4:1-2.
—7. Alte funcţii: CONSTÂND ÎN / ÎN CALITATE DE: FA 7:14. Ef 2:15. în loc de dativ simplu Lc 2:14; Ro 1:19; Gal 1:16; rar, în loc de genitiv Ro 5:15. (a jura) PE Mt 5:34-36; Rv 10:6; (a mărturisi) ÎN FAVOAREA/PENTRU Lc 12:8.
Referitor la funcţiile de mai sus, care sunt preluate din Lexiconul lui Gingrich şi Arndt, este bine de ştiut că greaca koiné a Bibliei (LXX şi NT) este adesea turnată (uneori nenatural) în tiparele sintactice şi semantice ale limbilor materne ale evreilor (aramaică şi neo-ebraică). Manualele de gramatică greacă a NT subliniază acest fapt (vezi F. Blass, A. Debrunner, A GREEK GRAMMAR OF THE NEW TESTAMENT, University of Chicago Press, 1961).
În general, se traduce cu „la”, şi chiar evanghelia de la Ioan aşa începe: „en arché” adică „la început”.


De ce să ne orientăm după expresia EN ARCHE, din Ioan 1:1, unde prepoziţia este temporală (între altele, şi pentru că se referă la un substantiv care exprimă TIMP), şi să nu ne orientăm mai degrabă după situaţiile similare celor din 1Tes 4:16, unde prepoziţia este clar instrumental-modală, asemenea altor expresii din acelaşi verset: CU un strigăt, CU glas de arhanghel, CU trâmbiţă de Dumnezeu. Doar în ultima expresie din verset (EN CHRISTO), are sensul clasic relaţional („ÎN” Christos; în credinţă, în relaţie bună cu Christos etc.). Expresia EN PHONE este o redare calchiată după expresia ebraică  be-qol, unde prepoziţia be are funcţie instrumental-modală. A se vedea textul ebraic, grecesc şi românesc în următoarele locuri:
– cu vuiet (mare) — 1 Sam 7:10;
cu sunet (de corn) –1 Cr 15:28
cu glas (tare) –2 Cr 15:14; 20:19; Ap. 5:2; 14:7, 9, 15; 19:17.
A se observa în special cazurile în care se vorbeşte despre Dumnezeu Însuşi: Iov 37:4: cu glasul (Lui măreţ); Iov 37:5 cu glasul (Lui); În 1Tes. 4:16, en phoné a fost tradus, de asemenea, cu glasul (unui arhanghel). Logic, „cu glasul unui arhanghel”, înseamnă „cu glas de arhanghel” (de comandant al îngerilor).

En este un la care arată momentul.

Nu sunteţi singurul care crede asta. La fel redă traducerea Louis Segond („à un signal donné, à la voix d’un archange, et au son de la trompette de Dieu”). Este adevărat că EN poate indica şi momentul uneori, dar în construcţie cu phoné (voce), kéleuzma (comandă militară) şi salpinx (trâmbiţă), aşa cum este cazul aici, nu poate avea sens temporal. În limba română poţi să spui „la glasul arhanghelului, Iisus vine pe nori.” Dar în greaca biblică nu se întâlneşte nicăieri construcţia EN PHONE cu acest sens. Pentru această situaţie s-ar folosi prepoziţia ama cu dativul (Dan 3:15 LXX: „la [auzirea trâmbiţei]”), sau un participiu verbal (cf. FA 25:23), sau alte forme sintactice (Iov 39:25).

Mai degrabă vă puteaţi gândi la un sens asociativ: CU / ÎNSOŢIT DE (ca în Ps 42:5, unde se poate traduce „cu glas de bucurie”, sau poate şi „însoţit de zgomot de veselie”). Dacă acesta ar fi cazul în 1 Tes 4:16, atunci ar vrea să spună că Domnul vine „însoţit de strigăt, însoţit de glas de arhanghel şi însoţit de trâmbiţă dumnezeiască”. Dar folosirea singularului pentru strigăt, arhanghel şi trâmbiţă, descurajează o asemenea citire.


Când este vorba de ceea ce însoţeşte pe Iisus la a doua venire, Biblia foloseşte cu încredere pluralul (Mt 16:27; 24:31; Mc 8:38). În Scriptură, însă, nu găsim nicăieri pluralul „arhangheli”, deşi s-ar putea vorbi, teoretic, de îngeri comandanţi (e.g. Gabriel !). Dar Dumnezeu Însuşi şi Fiul Său sunt comandanţii supremi ai îngerilor, fiindcă Dumnezeu Se numeşte Domnul oştirilor şi Fiul, asemenea Lui, este „Căpetenia oştirii Domnului”, fiinţă demnă de adorare (Ios 5:14-15; Dan 8:11).

Pavel nu intenţionează să descrie o scenă completă a Parusíei. Probabil nici nu i se descoperise totul. Intenţia lui era de a întări pe creştini în credinţa învierii, iar acel „strigăt” (kéleuzma = comandă militară), numit apoi şi glas (voce) de arhanghel, şi trâmbiţă (a lui Dumnezeu = dumnezeiască), nu are rolul de a anunţa pe cei vii că urmează să apară Domnul (pentru că El este deja vizibil), ci de a chema la viaţă pe cei morţi. De altfel, singurele situaţii biblice în care este prezent Arhanghelul se află în 1Tes 4 şi în Iuda 9, în ambele cazuri fiind vorba de înviere (în Iuda, Arhanghelul se ceartă cu Satan pentru „trupul lui Moise”, iar rezultatul îl vedem în Lc 9:30).
Cele trei susbtantive de aici (comandă militară, voce de comandant de îngeri şi trâmbiţă dumnezeiască) sunt practice sinonime, iar particula kai, în acest caz nu este conjuncţie copulativă, ci împlineşte rolul unei virgule, sau al oricărei exprimări epexegetice (explicative), cum ar fi „adică”. Această funcţie a lui KAI în NT este preluată din tiparele gramaticii ebraice şi aramaice, şi de asemenea discutată în tratatele de gramatică greacă NT.
Din nefericire, cei mai mulţi dintre traducători nu ţin seama de aceste aspecte, şi traduc peste tot particular KAI, mechanic şi orbeşte, cu concjuncţia ŞI, în ciuda faptului că particula KAI are multe funcţii diferite. În concluzie, folosirea substantivelor la singular, nedefinite (fără articol), şi cu o prepoziţie care, după uzul ei obişnuit, în asemenea circumstanţe, este instrumental-modală, arată că toate acestea se referă la Christos. El este cel care strigă comanda, care are glas de arhanghel (comandant al îngerilor) şi trâmbiţă (goarnă militară) dumnezeiască. Toate sunt metafore echivalente ale autorităţii lui Christos de a porunci tuturor, inclusiv celor morţi.

În Biblie, Dumnezeu este descris în această postură de Suveran eliberator, cu şofarul (cornul jubiliar) chiar şi în VT (Zah 9:14): „Dar Domnul Se va arăta deasupra lor, şi săgeata Lui va porni ca fulgerul; Domnul Dumnezeu va suna din trîmbiţă, şi va înainta în vijelia dela miază-zi.”


„Aşa facem legatura între trambiţele Apocalipsei sunate de arhangheli şi a doua venire.

Trâmbiţele Apocalipsei anunţă venirea Lui, prin o serie de nenorociri şi vaiuri care se succed cu mai mult timp înainte de a apărea El vizibil pe nori. Ultima trâmbiţă inaugurează timpul strâmtorării, judecăţile lui Dumnezeu care vin di cauza călcării Legii Lui, toate acestea fiind semne că „împărăţia lumii a trecut în mâinile Dumnezeului nostru şi ale Christosului Său” (Ap 11: 15-19; vezi şi Lc 19:12; Dan 7:13-14). A se compara Ap 11:19 cu Ap 16:18-21.

Mai degrabă trâmbiţa lui Dumnezeu din 1Tes 4 are legătură cu „trâmbiţa de apoi / de pe urmă” din 1Cor :15:52, ultimul cuvânt al Domnului Christos pentru mântuirea şi reîntregirea Bisericii/Israelului Lui, prin învierea morţilor. Există însă şi referiri la trâmbiţe îngereşti, trâmbiţe care adună pe poporul lui Dumnezeu din toată lumea:

Mat 24:31 El va trimite pe îngerii Săi cu trîmbiţa răsunătoare, şi vor aduna pe aleşii Lui din cele patru vînturi, dela o margine a cerurilor pînă la cealaltă. (cf, Ap 7:1-5)
Is 27:13: „În ziua aceea, se va suna cu trîmbiţa cea mare şi atunci se vor întoarce cei surghiuniţi din ţara Asiriei şi fugarii din ţara Egiptului. Ei se vor închina înaintea Domnului, pe muntele cel sfînt, Ierusalim.” (Lev 25:9-13)

„Deci „la glasul arhanghellui” (= la anunţul, la trambiţa lui; Arhanghelul zice: Atenţie Vine! Apoi trâmbiţează! Şi Vine Domnul! Uraaa!). Ar fi chiar culmea să Se anunţe singur: Vedeţi că vin!  (nu e frumos pentru ţinuta protocolului!), aceasta este traducerea corectă şi exactă.”


Trâmbiţa din 1 Tes 4.16 nu anunţă venirea Domnului, ci trezeşte pe morţi: „Trâmbiţa va suna, morţii vor învia…” (cf. 1Cor 15:52).

Bineînţeles, şi această traducere incorectă este o premisă a teoriei lui Lăiu. [….] Daca nici această traducere elementară nu a facut-o cum trebuie, inseamnă că a intrat pe pile la Institut, sau Institutul duce lipsă de cadre şi trebuia să pună pe cineva să predea (Glumesc!).

Nici o supărare pentru glumă, dar în ce priveşte traducerea, nu-i nici gluma, nici teoria mea. Deşi nu puţine traduceri au preferat aici traducerea cu articol definit („cu glasul arhanghelului”), pentru a conserva imaginea tradiţională a arhanghelului diferit de Christos (care din ei? Mihail sau Gavril?), o mulţime de traduceri (engleze, germane, portugheze, spaniole, italiene, etc.) au preferat să redea forma literală care este cea mai directă şi mai clară aici, „cu glasul uni arhanghel” / cu glas de arhanghel” (DBY , DRA , ESV , NAB , WEB, ELB , ELO , MNT, NRV , ACF , ARC, BRP, CAB , LBA, NVI , R60 , R95 , RVA, SRV).

Young’s Literal Translation redă textul astfel: „because the Lord himself, in a shout, in the voice of a chief-messenger, and in the trump of God, shall come down from heaven, and the dead in Christ shall rise first”. Versiuni franceze, de asemenea conţin expresia nearticulată: “avec un cri de commandement, avec une voix d’archange et avec la trompette de Dieu” (DRB); “à un signal donné, à la voix d’un archange, et au son de la trompette de Dieu” (NEG).
În concluzie, eu cred că expresia ἐν φωνῇ ἀρχαγγέλου se traduce corect „cu glas de arhanghel” , sau cu glas de comandant al îngerilor”. Dacă nu aşa se traduce corect expresia aceasta, atunci am o întrebare: Cum aţi exprima Dvs corect, în greaca biblică, expresia „cu glas de arhanghel”, dacă nu ἐν φωνῇ ἀρχαγγέλου ? Este adevărat că aţi putea crea un adjectiv grecesc (ARCHANGHELIKOS = arhanghelesc), dar greaca biblică nu foloseşte nici măcar adjectivul angelic, îngeresc, chiar dacă un posibil termen ANGHELIKOS ar fi fost înţeles. Greaca biblică preferă folosirea genitivului în aceste cazuri, după tiparul gândirii ebraice şi aramaice. După acelaşi tipar sunt expresiile: ἐν μορφῇ θεοῦ în chip de Dumnezeu, cu înfăţişare de Dumnezeu; ἐν φόβῳ θεοῦ; cu/în temere de Dumnezeu” şi altele.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.