[Lucian]

ca răspuns la: #2722

8:5 Recunoaşte dar în inima ta că Domnul, Dumnezeul tău, te mustră cum mustră un om pe copilul lui.

9:1 Ascultă, Israele! Astăzi vei trece Iordanul, ca să te faci stăpân pe nişte neamuri mai mari şi mai puternice decât tine, pe cetăţi mari şi întărite până la cer,
9:2 pe un popor mare şi înalt la statură, pe copiii lui Anac, pe care-i cunoşti şi despre care ai auzit zicându-se: Cine va putea să stea împotriva copiilor lui Anac!
9:3 Să ştii azi că Domnul, Dumnezeul tău, va merge El însuşi înaintea ta, ca un foc mistuitor; El îi va nimici, El îi va smeri înaintea ta; şi tu îi vei izgoni, îi vei pierde curând, cum ţi-a spus Domnul.
9:4 Când îi va izgoni Domnul, Dumnezeul tău, dinaintea ta, să nu zici în inima ta: Pentru bunătatea mea m-a făcut Domnul să intru în stăpânirea ţării acesteia. Căci din pricina răutăţii neamurilor acelora le izgoneşte Domnul dinaintea ta.

[Lucian]

ca răspuns la: #2721

7:1 Când Domnul, Dumnezeul tău, te va aduce în ţara în care vei intra şi o vei lua în stăpânire, şi va izgoni dinaintea ta multe neamuri: pe Hetiţi, pe Ghirgasiţi, pe Amoriţi, pe Canaaniţi, pe Fereziţi, pe Heviţi şi pe Iebusiţi, şapte neamuri mai mari la număr şi mai puternice decât tine;
7:2 când Domnul, Dumnezeul tău, ţi le va da în mâini, şi le vei bate, să le nimiceşti cu desăvârşire, să nu închei legământ cu ele, şi să n-ai milă de ele.
7:3 Să nu te încuscreşti cu popoarele acestea, să nu măriţi pe fetele tale după fiii lor, şi să nu iei pe fetele lor de neveste pentru fiii tăi;
7:4 căci ar abate de la Mine pe fiii tăi, şi ar sluji astfel altor dumnezei; Domnul S-ar aprinde de mânie împotriva voastră şi te-ar nimici îndată.
7:5 Dimpotrivă, iată cum să vă purtaţi cu ele: să le surpaţi altarele, să le sfărâmaţi stâlpii idoleşti, să le tăiaţi pomii închinaţi dumnezeilor lor şi să ardeţi în foc chipurile lor cioplite.

7:9 Să ştii dar că Domnul, Dumnezeul tău, este singurul Dumnezeu. El este un Dumnezeu credincios şi Îşi ţine legământul şi îndurarea până la al miilea neam de oameni faţă de cei ce-L iubesc şi păzesc poruncile Lui.
7:10 Dar răsplăteşte îndată pe cei ce-L urăsc, şi-i pierde; nu dă nici o păsuire celui ce-L urăşte, ci-i răsplăteşte îndată.

7:15 Domnul va depărta de tine orice boală; nu-ţi va trimite nici una din acele molime rele din Egipt pe care le cunoşti, ci va lovi cu ele pe toţi cei ce te urăsc.
7:16 Să nimiceşti toate popoarele pe care ţi le va da în mână Domnul, Dumnezeul tău; să n-arunci nici o privire de milă spre ele, şi să nu slujeşti dumnezeilor lor, căci aceasta va fi o cursă pentru tine.
7:17 Poate că vei zice în inima ta: Neamurile acestea sunt mai mari la număr decât mine; cum voi putea să le izgonesc?
7:18 Să nu te temi de ele. Adu-ţi aminte ce a făcut Domnul, Dumnezeul tău, lui Faraon şi întregului Egipt;
7:19 adu-ţi aminte de marile încercări pe care ţi le-au văzut ochii, de minunile şi semnele, de mâna tare şi de braţul întins, cu care te-a scos Domnul, Dumnezeul tău. Aşa va face Domnul, Dumnezeul tău, tuturor popoarelor de care te temi.
7:20 Domnul, Dumnezeul tău, va trimite chiar şi viespii bondăreşti împotriva lor până la deplina nimicire a celor ce vor scăpa şi se vor ascunde de tine.
7:21 Să nu te înspăimânţi de ei; căci Domnul, Dumnezeul tău, este în mijlocul tău, Dumnezeul cel mare şi înfricoşat.
7:22 Şi Domnul, Dumnezeul tău, va izgoni încetul cu încetul aceste neamuri dinaintea ta: nu le vei putea nimici îndată, ca să nu se înmulţească fiarele câmpului împotriva ta.
7:23 Dar Domnul, Dumnezeul tău, le va da în mâna ta; şi le va pune cu totul pe fugă, până vor fi nimicite.
7:24 Pe împăraţii lor îi va da în mâinile tale, şi le vei şterge numele de sub ceruri; nici unul din aceste popoare nu va putea să stea împotriva ta, până le vei nimici.

[Lucian]

ca răspuns la: #2720

6:10 Domnul, Dumnezeul tău, te va face să intri în ţara pe care a jurat părinţilor tăi, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, că ţi-o va da. Vei stăpâni cetăţi mari şi bune pe care nu tu le-ai zidit,
6:11 case pline de tot felul de bunuri pe care nu tu le-ai umplut, puţuri de apă săpate pe care nu tu le-ai săpat, vii şi măslini pe care nu tu i-ai sădit. Când vei mânca şi te vei sătura,
6:12 vezi să nu uiţi pe Domnul, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei.
6:13 Să te temi de Domnul, Dumnezeul tău, să-I slujeşti, şi pe Numele Lui să juri.
6:14 Să nu vă duceţi după alţi dumnezei, dintre dumnezeii popoarelor din jurul vostru;
6:15 căci Domnul, Dumnezeul tău, este un Dumnezeu gelos în mijlocul tău. Altfel, Domnul, Dumnezeul tău, S-ar aprinde de mânie împotriva ta, şi te-ar nimici de pe faţa pământului.

6:19 după ce va izgoni pe toţi vrăjmaşii tăi dinaintea ta, cum a spus Domnul.
6:20 Când fiul tău te va întreba într-o zi: Ce înseamnă învăţăturile acestea, legile acestea şi poruncile acestea, pe care vi le-a dat Domnul, Dumnezeul nostru?
6:21 să răspunzi fiului tău: Noi eram robi ai lui Faraon în Egipt, şi Domnul ne-a scos din Egipt cu mâna Lui cea puternică.
6:22 Domnul a făcut, sub ochii noştri, minuni şi semne mari şi nenorocite împotriva Egiptului, împotriva lui Faraon şi împotriva întregii lui case;

[Lucian]

ca răspuns la: #2719

5:8 Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în ape sub pământ.
5:9 Să nu te închini înaintea lor, şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc fărădelegea părinţilor în copii până la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc;
5:10 şi Mă îndur până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele.
5:11 Să nu iei în deşert Numele Domnului, Dumnezeului tău; căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deşert Numele Lui.

5:22 Acestea sunt cuvintele pe care le-a rostit Domnul cu glas tare pe munte, din mijlocul focului din nori şi din negură deasă, şi le-a spus la toată adunarea voastră, fără să adauge ceva. Le-a scris pe două table de piatră, şi mi le-a dat.
5:23 Când aţi auzit glasul acela din mijlocul întunericului, şi pe când tot muntele era aprins, căpeteniile seminţiilor voastre şi bătrânii voştri s-au apropiat toţi de mine,
5:24 şi aţi zis: Iată că Domnul, Dumnezeul nostru, ne-a arătat slava şi mărimea Lui şi noi I-am auzit glasul din mijlocul focului; astăzi, am văzut că Dumnezeu a vorbit unor oameni, şi totuşi au rămas vii.
5:25 Şi acum pentru ce să murim? Căci acest foc mare ne va mistui; dacă vom auzi şi mai departe glasul Domnului, Dumnezeului nostru, vom muri.
5:26 Cine este, în adevăr, omul acela, care să fi auzit vreodată, ca noi, glasul Dumnezeului celui viu vorbind din mijlocul focului, şi totuşi să fi rămas viu?
5:27 Apropie-te mai bine, tu, şi ascultă tot ce-ţi va spune Domnul, Dumnezeul nostru; apoi să ne spui tu însuţi tot ce-ţi va spune Domnul, Dumnezeul nostru, şi noi vom asculta, şi vom face.
5:28 Domnul a auzit cuvintele pe care mi le-aţi spus. Şi Domnul mi-a zis: Am auzit cuvintele pe care ţi le-a spus poporul acesta: tot ce au zis este bine.
5:29 O! de ar rămâne ei cu aceeaşi inimă ca să se teamă de Mine şi să păzească toate poruncile Mele, ca să fie fericiţi pe vecie, ei şi copiii lor!

[Lucian]

ca răspuns la: #2718

3:1 Ne-am întors, şi ne-am suit pe drumul care duce la Basan. Og, împăratul Basanului, ne-a ieşit înainte, cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva noastră la Edrei.
3:2 Domnul mi-a zis: Nu te teme de el; căci îl dau în mâinile tale, pe el şi tot poporul lui, şi ţara lui; să te porţi cu el cum te-ai purtat cu Sihon, împăratul Amoriţilor, care locuia la Hesbon.
3:3 Şi Domnul, Dumnezeul nostru, a mai dat în mâinile noastre şi pe Og, împăratul Basanului, cu tot poporul lui; l-am bătut şi n-am lăsat să scape nici unul din oamenii lui.
3:4 I-am luat atunci toate cetăţile, şi n-a fost una care să nu cadă în stăpânirea noastră: şaizeci de cetăţi, tot ţinutul Argob, împărăţia lui Og din Basan.
3:5 Toate cetăţile acestea erau întărite, cu ziduri înalte, cu porţi şi zăvoare, afară de cetăţile fără ziduri care erau foarte multe la număr.
3:6 Le-am nimicit cu desăvârşire, cum făcusem cu Sihon, împăratul Hesbonului; am nimicit cu desăvârşire toate cetăţile împreună cu bărbaţii, femeile şi pruncii.

3:18 În vremea aceea, v-am dat porunca aceasta: Domnul, Dumnezeul vostru, vă dă în mână ţara aceasta ca s-o stăpâniţi. Voi toţi, cei buni de luptă, să mergeţi înarmaţi înaintea copiilor lui Israel.
3:19 Numai femeile voastre, pruncii şi vitele voastre ştiu că aveţi multe vite să rămână în cetăţile pe care vi le-am dat,
3:20 până ce Domnul va da odihnă fraţilor voştri ca şi vouă, şi vor lua şi ei în stăpânire ţara pe care le-o dă Domnul, Dumnezeul vostru, dincolo de Iordan. După aceea vă veţi întoarce fiecare în moştenirea pe care v-am dat-o.
3:21 În vremea aceea, am poruncit lui Iosua, şi i-am zis: Ochii tăi au văzut tot ce a făcut Domnul, Dumnezeul vostru, acestor doi împăraţi: aşa va face Domnul tuturor împărăţiilor împotriva cărora vei merge.
3:22 Nu te teme de ei; căci Domnul, Dumnezeul vostru, va lupta El însuşi pentru voi.

4:3 Aţi văzut cu ochii voştri ce a făcut Domnul cu prilejul faptei lui Baal-Peor: Domnul, Dumnezeul tău, a nimicit din mijlocul tău pe toţi aceia care se duseseră după Baal-Peor.
4:4 Iar voi, care v-aţi alipit de Domnul, Dumnezeul vostru, sunteţi toţi vii astăzi.

4:24 Căci Domnul, Dumnezeul tău, este un foc mistuitor, un Dumnezeu gelos.
4:25 Când vei avea copii, şi copii din copiii tăi, şi vei fi de multă vreme în ţară, dacă vă veţi strica, dacă vă veţi face chipuri cioplite, înfăţişări ale vreunui lucru, dacă veţi face ce este rău înaintea Domnului Dumnezeului vostru, ca să-L mâniaţi,
4:26 iau astăzi martor împotriva voastră cerul şi pământul, că veţi pieri de o moarte repede din ţara pe care o veţi lua în stăpânire dincolo de Iordan, şi nu veţi avea zile multe în ea, căci veţi fi nimiciţi de tot.
4:27 Domnul vă va împrăştia printre popoare, şi nu veţi rămâne decât un mic număr în mijlocul neamurilor unde vă va duce Domnul.

[Lucian]

ca răspuns la: #2717

Deuteronom
1:30 Domnul, Dumnezeul vostru, care merge înaintea voastră, se va lupta El însuşi pentru voi, potrivit cu tot ce a făcut pentru voi sub ochii voştri în Egipt.
1:31 Apoi în pustie, ai văzut că Domnul, Dumnezeul tău, te-a purtat cum poartă un om pe fiul său, pe tot drumul pe care l-aţi făcut până la sosirea voastră în locul acesta.
1:32 Cu toate acestea, voi n-aţi avut încredere în Domnul, Dumnezeul vostru,
1:33 care mergea înaintea voastră pe drum, ca să vă caute un loc de poposire: noaptea într-un foc, ca să vă arate drumul pe care trebuia să mergeţi, şi ziua într-un nor.
1:34 Domnul a auzit glasul cuvintelor voastre. S-a mâniat, şi a jurat, zicând:
1:35 Nici unul din bărbaţii care fac parte din acest neam rău nu va vedea ţara aceea bună pe care am jurat că o voi da părinţilor voştri,
1:36 afară de Caleb, fiul lui Iefune. El o va vedea, şi ţara în care a mers, o voi da lui şi copiilor lui, pentru că a urmat în totul calea Domnului.
1:37 Domnul S-a mâniat şi pe mine, din pricina voastră, şi a zis: Nici tu nu vei intra în ea.

2:15 Mâna Domnului a fost împotriva lor ca să-i nimicească din mijlocul taberei, până ce au pierit.
2:16 După ce au pierit toţi bărbaţii de război, murind în mijlocul poporului,

2:20 Ţara aceasta trecea de asemenea ca o ţară a lui Refaim; mai înainte locuiau în ea Refaimiţii; şi Amoniţii îi numeau Zamzumimi:
2:21 un popor mare, mult la număr şi de statură înaltă, ca Anachimii. Domnul i-a nimicit dinaintea Amoniţilor, care i-au izgonit şi s-au aşezat în locul lor.
2:22 (Aşa a făcut Domnul şi pentru copiii lui Esau care locuiesc în Seir, când a nimicit pe Horiţi dinaintea lor; ei i-au izgonit şi s-au aşezat în locul lor, până în ziua de azi.
2:23 De asemenea, Aviţii, care locuiau în sate până la Gaza, au fost nimiciţi de Caftoriţi, ieşiţi din Caftor, care s-au aşezat în locul lor.)
2:24 Sculaţi-vă, plecaţi, şi treceţi pârâul Arnon. Iată, îţi dau în mâini pe Sihon, împăratul Hesbonului, Amoritul, şi ţara lui. Începe cucerirea, fă război cu el!
2:25 De azi încolo voi băga groaza şi frica de tine în toate popoarele de sub cer; şi, la auzul faimei tale, vor tremura şi se vor îngrozi de tine.

2:31 Domnul mi-a zis: Vezi, acum încep să-ţi dau pe Sihon şi ţara lui; începe şi tu dar să-i iei în stăpânire ţara ca s-o moşteneşti.
2:32 Sihon ne-a ieşit înainte, cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva noastră, la Iahaţ.
2:33 Domnul, Dumnezeul nostru, ni l-a dat în mâini, şi l-am bătut, pe el, şi pe fiii lui, şi pe tot poporul lui.
2:34 I-am luat atunci toate cetăţile, şi le-am nimicit cu desăvârşire: bărbaţi, femei şi prunci i-am nimicit cu desăvârşire, şi n-am lăsat să scape nici unul măcar.

2:35 Numai vitele le-am răpit pentru noi, precum şi prada din cetăţile pe care le luaserăm.
2:36 De la Aroer, care este pe malurile pârâului Arnon, şi de la cetatea care este în vale, până la Galaad, n-a fost nici o cetate prea tare pentru noi: Domnul, Dumnezeul nostru, ni le-a dat pe toate în mână.
2:37 Dar de ţara copiilor lui Amon nu te-ai apropiat, de toate malurile pârâului Iaboc, de cetăţile de la munte, şi de toate locurile pe care te-a oprit Domnul, Dumnezeul tău, să le loveşti.

[Lucian]

ca răspuns la: #2702

35:9 Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:
35:10 Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: Când veţi trece Iordanul şi veţi intra în ţara Canaanului,
35:11 să vă alegeţi nişte cetăţi care să vă fie cetăţi de scăpare, unde să poată scăpa ucigaşul care va omorî pe cineva fără voie.
35:12 Aceste cetăţi să vă slujească drept cetăţi de scăpare împotriva răzbunătorului sângelui, pentru ca ucigaşul să nu fie omorât înainte de a se înfăţişa în faţa adunării ca să fie judecat.
35:13 Din cetăţile pe care le veţi da, şase să vă fie cetăţi de scăpare.
35:14 Să daţi trei cetăţi dincoace de Iordan, şi trei cetăţi în ţara Canaanului: acestea să vă fie cetăţi de scăpare.
35:15 Aceste şase cetăţi să fie cetăţi de scăpare pentru copiii lui Israel, pentru străin şi pentru cel ce locuieşte în mijlocul vostru: acolo va putea să scape orice om care va ucide pe cineva fără voie.
35:16 Dacă un om loveşte pe aproapele său cu o unealtă de fier, şi acesta moare, este un ucigaş: ucigaşul să fie pedepsit cu moartea.
35:17 Dacă-l loveşte cu o piatră pe care o ţine în mână, de care poate muri, şi moare, este un ucigaş: ucigaşul să fie pedepsit cu moartea.
35:18 Dacă-l loveşte cu vreo unealtă de lemn pe care o ţine în mână, de care poate muri, şi moare, este un ucigaş; ucigaşul să fie pedepsit cu moartea.
35:19 Răzbunătorul sângelui să omoare pe ucigaş; când îl va întâlni, să-l omoare.
35:20 Dacă un om împinge pe aproapele său din ură, sau dacă-l pândeşte şi aruncă ceva asupra lui şi moare,
35:21 sau dacă-l loveşte cu mâna din vrăjmăşie, şi moare, cel ce l-a lovit să fie pedepsit cu moartea; este un ucigaş: răzbunătorul sângelui să omoare pe ucigaş, când îl va întâlni.
35:22 Dar dacă un om împinge pe aproapele lui fără veste şi nu din vrăjmăşie, sau dacă aruncă ceva asupra lui fără să-l fi pândit,
35:23 sau dacă aruncă asupra lui din nebăgare de seamă o piatră care-i poate pricinui moartea, şi moare, fără să-l urască şi fără să caute să-i facă rău:
35:24 Iată legile după care va judeca adunarea între cel ce l-a lovit şi răzbunătorul sângelui.
35:25 Adunarea va izbăvi pe ucigaş din mâna răzbunătorului sângelui, şi-l va face să se întoarcă în cetatea de scăpare unde fugise. Să locuiască acolo până la moartea marelui preot care este uns cu untdelemn sfânt.
35:26 Dacă ucigaşul iese din hotarul cetăţii de scăpare unde fugise,
35:27 şi dacă răzbunătorul sângelui îl întâlneşte afară din hotarul cetăţii de scăpare şi ucide pe ucigaş, nu va fi vinovat de omor.
35:28 Căci ucigaşul trebuia să locuiască în cetatea lui de scăpare până la moartea marelui preot; şi după moartea marelui preot, putea să se întoarcă la moşia lui.
35:29 Iată poruncile de drept pentru voi şi pentru urmaşii voştri, în toate locurile în care veţi locui.
35:30 Dacă un om omoară pe cineva, ucigaşul să fie omorât, pe mărturia martorilor. Un singur martor nu va fi de ajuns ca să fie osândit cineva la moarte.
35:31 Să nu primiţi răscumpărare pentru viaţa unui ucigaş vinovat de moarte, ci să fie pedepsit cu moartea.
35:32 Să nu primiţi răscumpărare pentru cel ce trebuie să fugă în cetatea lui de scăpare, ca să se întoarcă să locuiască în ţară până la moartea preotului.
35:33 Să nu pângăriţi ţara unde veţi fi, căci sângele celui nevinovat pângăreşte ţara; şi ispăşirea sângelui vărsat în ţară nu se va putea face decât prin sângele celui ce-l va vărsa.
35:34 Să nu pângăriţi deci ţara în care veţi merge să locuiţi, şi în mijlocul căreia voi locui şi Eu, căci Eu sunt Domnul, care locuieşte în mijlocul copiilor lui Israel.

[Autor]

Mesaje