octombrie 2018
D L Ma Mi J V S
« iul.    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Familia

Statistici forum

Utilizatori înregistrați
60
Forumuri
25
Subiecte
62
Răspunsuri
588
Etichete subiect
6

Categorii

Arhive

Loading...
Home/Articole/PROFESIONAL/Exegeză/Tare de tot şi … „şucară”

Tare de tot şi … „şucară”

Întrebare:

Adi G. Am verificat mai multe traduceri si as vrea sa te intreb: cum citesti in original acest text? La ce se se refera denumirea “bauturi tari”?

Răspuns:

Aici este folosit termenul שכר šēkār, care deobicei apare asociat cu יין yáin (băutura din struguri, „rodul viţei”).

Acest šēkār este un termen cu privire la care şi lexicoanele (ebraic-engleze) bâjbâie….: intoxicating drink, strong drink (BDB), intoxicating drink, barley-beer, ale, mead (HALOT), fermented drink (CLINES).

În greacă, termenul a fost tradus adesea cu σíκερα (síkera) = „a sweet intoxicating beverage usually made from something other than grapes (e.g. barley beer)”,

[Friberg, LSG loanword],  „intoxicating drink, different from wine…. made of a mixture of sweet ingredients, whther derived from grain and vegetables, or from the juice of fruits (dates), or a decoction of honey” [Thayer], strong drink, beer, cider (GINGRICH).

În latină (VULGATA), deasemenea a fost împrumutat ca sicera (= „possibly a form of cider„).

Termenul a fost redat în diverse traduceri ca „similar drinks” (NKJ), „fermented liquor” (NJB), „beer” (NET), intoxicating liquor (CJB), strong drink (KJV, NAS, NRS, JPS), fermented drink (NIB, TOB, FBJ), other intoxicant (TNK).

În ebraica modernă, termenul se foloseşte pentru bere. Acelaşi sens, dar nu exclusiv, îl avea în akkadiană.

Sensul de lichior (băuturi tari/distilate) este exclus, deoarece nu se cunoştea procesul distilării în antichitate.

Dacă ne orientăm după sensul termenului yáin (băutură din struguri: vin dulce sau fermentat), este posibil ca şi šēkār să fi avut un uz asemănător, denumind în general băuturile (dulci sau alcoolice) făcute din alte fructe, din cereale sau miere. În engleză, de exemplu, cider *care provine din lat. sicera < gr. sikera < aram. šikra < ebr. šēkār < ak. šikaru), denumeşte mustul de mere, dulce sau fermentat.

Combinaţia yáin wǝ-šēkār (băutură de struguri şi alte băuturi) este folosită în sensul de băuturi uzuale (Lev 10:9; Dt 29:6), dar interzise nazireilor (Jud 13:4,7,14; Nu 6:4, 20; Am 2:12), deasemenea interzise preoţilor (în timpul celor 2-3 săptămâni de serviciu la templu : Lev 10:9); sau ca băuturi nerecomandate înţelepţilor şi liderilor (Pr 20:1; 31:4), lăsate pentru nenorociţi (Pr 31:6). Pasiunea pentru ele şi în special abuzul sunt condamnate de Lege şi Profeţi (Is 5:11, 22; 28:7; 56:12; Mi 2:11; Dt 21:18-21).

În Dt 14:26, aceste băuturi sunt permise de Dumnezeu la agapele care se făceau cu ocazia aducerii zecimilor secundare. Aceste produse erau din recolta recentă, iar în Dt 12:17 în loc de yáin wǝ-šēkār avem cuvântul „must” (ebr. tiyrôš), ceea ce dovedeşte că expresia din Lege nu se referea la băuturile fermentate, ci la băuturi dulci. Este interesant că singurul loc în care termenul šēkār („băuturi tari” în traduceri moderne) apare ca jertfă de băutură la templu şi este înţeles ca must în scrierile de la Qumran. În Sulul Templului (11Q19 21:9; 11Q20 5:13) se citează textul din Num 28:7, făcându-se o precizare: „ca să aduci ca libaţie šēkār – vin nou – pe altarul lui Yahweh”. Expresia „vin nou” (yáin ḥadaš) se referea exclusiv la must.

Ceea ce mai pot spune este că expresia yáin wǝ-šēkār nu mai apare uzuală în ebraica de după exil, deşi ambii termeni au continuat să se folosească. În orice caz, aceşti termeni erau ambigui cu privire la alcool, adică niciunul nu indica precis dacă băutura este fermentată sau dulce. Probabil din acest motiv, în Nehemia 8:10, în acelaşi context de agape cu caracter social-religios, se foloseşte termenul mamtāqīm (băuturi dulci, glykásmata), care vine de la adj. matoq (dulce), în loc de vechea expresie yáin wǝ-šēkār.

Înclin să cred că acesta era şi sensul iniţial al termenului šekar, acela de băutură dulce. În Is 24:9 se spune că „šekar-ul a devenit amar pentru cei ce-l beau.” Deşi un studiu serios asupra radicalului semitic šakar nu s-a făcut, se pare că termenul a venit dinspre Mesopotamia spre Canaan. Acolo, el se referea la diverse băuturi de fructe sau de cereale, care bineînţeles, erau preferate în stare fermentată. Acest obicei popular însă nu exclude folosirea acestor băuturi şi în stare nefermentată, dacă ne gândim în special că la anumite popoare antice, băuturile fermentate erau rezervate bărbaţilor. Se suspectează că termenul akkadian šikaru ar fi provenit din India (> šarkhara = trestia de zahăr), prin Iran (šakar = zahăr). Merită să verificăm şi etimologia termenului ţigănesc şucar (plăcut) ştiind că limba rromanes este de origine indiană.

Sper să nu-mi reproşezi că te duc cu zăhărelul. Simplificând, rămâi cu explicaţia practică dată în Neemia 8:10 (băuturi dulci) şi este suficient. Restul, să le lăsăm pentru cei nenorociţi, sau şi mai bine, să-i fericim şi pe ei cu Evanghelia.

Comentează și pe facebook

Postează un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.