decembrie, 2017
D L Ma Mi J V S
« Oct    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

Familia

Statistici forum

Utilizatori înregistrați
49
Forumuri
25
Subiecte
62
Răspunsuri
588
Etichete subiect
6

Categorii

Arhive

Loading...
Home/Articole/cine/Despre noi/Povestea unei vieţi

Povestea unei vieţi

Născut în Strugari-Bacău la 19 ianuarie 1952, din părinţi adventişti (tata pastor şi mama casnică, absolvenți ai Institutului Biblic de la Stupini-Braşov şi respectiv Bucureşti), am urmat şcoala primară şi gimnaziul în Huşi (jud. Vaslui), după care am studiat vioara la Liceul de Muzică în Bacău.

După botezul meu în Biserica Adventistă (Piatra Neamţ), la 18 ani, am fost exmatriculat din liceu pentru 11 absenţe consecutive la acelaşi obiect (socialism ştiinţific), toate fiind comise în zi de Sâmbătă. Am absolvit apoi liceul (1973) cu diplomă de bacalaureat, cursuri fără frecvenţă, în Piatra Neamţ.

M-am căsătorit în 1974, cu Lăcrămioara Dumitraşcu din Ştefan cel Mare (Neamţ) şi avem 4 copii, acum căsătoriţi (Noemia, Mişael George, Magdiel Gabi, Daniel Florin), două nepoate (Hanna Louise, Rebecca Victoria) şi  trei nepoţi (Jeremiah, Elias Alexander și Ian Paulo).

Între anii 1974-1990, am lucrat ca muncitor (instalator, fochist, cooperatist) şi suplinitor  în învăţământ, predând un timp, lecții de vioară. În acelaşi timp, am învăţat ca autodidact: teologie, istorie, limbi biblice, engleză, şi am continuat să fac muzică şi poezie pentru nevoile Bisericii, în special în activitățile de tineret. Am avut preocupări de traducere şi multiplicare clandestină a unor scrieri de interes religios şi de popularizare limitată a unor lucrări ale mele şi ale altora. În 1988-1989, conducerea Bisericii a făcut demersuri pentru a fi angajat ca bibliotecar al Seminarului Adventist din Bucureşti, dar planul nu s-a realizat din cauza vetoului Departamentului Cultelor.

În anul 1991, după căderea vechiului regim, am fost angajat la redacţia revistei adventiste Semnele Timpului, iar din 1992 am devenit bibliotecar (și student și cadru didactic) al Institutului Teologic Adventist din Bucureşti, unde am şi predat diverse discipline – cu precădere, limbile biblice, exegeza biblică şi apocaliptica biblică. Mi-am susţinut examenul de licenţă în februarie 1998, la Facultatea de Teologie Reformată a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, după care mi-am făcut studiile de Master în Teologia Vechiului Testament, la UNISA (University of South Africa, Pretoria) pe care le-am absolvit în anul 2000.

Pentru studii doctorale am apelat, în final, la aceeaşi universitate, de data aceasta în cadrul Facultății de Ştiinţe Umaniste (Faculty of Arts), Departamentul de Limbi Semitice, unde pregătesc o teză de lingvistică diacronică în ebraica lui Daniel, pentru titlul DLitt et Phil in Semitic Languages.

Sunt cel mai vechi cadru didactic în Institutului Teologic Adventist (24 de ani, care au trecut prea repede). Am predat permanent cursuri de teologie biblică (limbi, exegeză şi apocaliptică). În Biserică am avut activităţi în lucrarea cu tineretul (muzică, poezie, etc.), la şcoala de sabat, şi în mai multe rânduri am fost prezbiter. Nu am fost niciodată pastor, nu am păstorit niciun district, dar am predicat frecvent din tinereţe, oriunde am fost invitat de colegii tatălui meu. Am predicat chiar şi în alte comunităţi creştine, în special la penticostali şi creştini după evanghelie. Continui să predic şi astăzi, mai precis să conduc anumite seminarii, cu convingerea că este multă nevoie de o minimă instruire a laicilor în abordarea sănătoasă a Bibliei.

Am întreţinut şi întreţin relaţii de prietenie şi simpatie creştină cu credincioşi de diferite confesiuni, personalităţi sau anonimi, relaţii care mi-au făcut foarte bine spiritual, trezindu-mi interesul pentru studiu mai aprofundat şi învăţându-mă că împărăţia lui Dumnezeu cuprinde mult mai mult decât Biserica mea.

Din tinereţe am fost preocupat de studiul doctrinelor biblice şi de apologetică. Am scris şi dactilografiat articole teologice, defensive şi polemice. Am practicat şi forme mai clasice de misionarism. Cea mai mare preocupare a mea a fost însă studiul, şi în special nevoia unei mai bune cunoaşteri a Bibliei. Pentru acest vis am studiat în bună parte The Seventh-day Adventist Bible Commentaries (vol. 1-10), precum şi alte comentarii, adventiste și neadventiste, în special pentru cărţile Daniel şi Apocalipsa.

În dorinţa de a avea rezultate cât mai precise în cercetare, am învăţat ca autodidact ebraica biblică, încă de când eram în liceu. Mai târziu m-am preocupat şi de greacă, pe care am învăţat-o citind pasaje cunoscute din Noul Testament şi apoi studiind sistematic gramatica ei. Prietenia cu evrei şi cu preoţi m-a îmbogăţit cu un strict necesar de instrumente de cercetare, pe care le-am perfecţionat mai târziu, vizitând periodic biblioteca Seminarului Teologic Adventist din Bucureşti.

Mă simt uneori frustrat că nu am reuşit să acumulez o cultură generală mai vastă și mai profundă, aşa cum poate ar merita viaţa aceasta irepetabilă. Dar nu este timp să ne specializăm în toate. Ca autotidact ai unele avantaje, reuşeşti să acumulezi şi să aprofundezi cu pasiune lucruri pe care cei obligaţi de şcoală nu le preţuiesc. Dar ai şi dezavantajul că, atunci când înveţi ce-ţi place şi cum îţi place, învăţarea are un caracter mai dezordonat, pe lângă faptul că pot rămâne în urmă lacune. Iar faptul că am descoperit găuri mari şi în cunoştinţele unor nume prestigioase, nu mă consolează.

În cadrul Societăţii Biblice Interconfesionale din România, am activat și activez ca traducător biblic şi revizuitor. Sunt membru al ambelor societăţi teologice adventiste (Adventist Theological Society şi Adventist Society for Religious Studies). Am participat la o serie de conferinţe biblice (teologice) internaţionale şi am corespondenţă profesională cu diverşi teologi adventişti și neadventiști pe diverse teme.

Doresc să amintesc aici că un factor deosebit de important în convertirea şi educaţia mea spirituală au fost, din tinereţe, scrierile Ellenei White. În ultimii 24 de ani, am descoperit şi aplicat cu succes principii de teologia inspiraţiei şi de interpretare, care mi-au dat o viziune mai echilibrată şi mult mai realistă asupra limitelor inspirației profetice și asupra domeniului autorității Bibliei și a Ellenei White.

Cea mai mare realizare a mea este credinţa, pur şi simplu, nu ca performanţă, ci ca încredere şi fidelitate faţă de mesajul Scripturii. Odată cu credinţa, toate celelalte au sens: familia, prietenii, profesia care se confundă cu pasiunea, bucuriile nevinovate ale vieţii. Trebuie să menţionez însă şi ceva din acumulările pe care le consider foarte importante pentru mine:

  • O teologie a inspiraţiei profetice, cu aplicaţie la Biblie şi la scrierile Ellenei G. White.
  • O hermeneutică unitară şi realistă a viziunilor profetice biblice sau extrabiblice.
  • O metodologie critică şi literară de traducere a Bibliei, materializată într-un proiect care se află în lucru.
  • O cercetare apologetică şi critică (minuţioasă şi complexă) a prezentării doctrinei adventiste a Sanctuarului şi Judecăţii întemeiate pe Daniel 8:14.
  • Studii în Daniel şi Apocalipsa, care în parte s-au materializat în comentarii specifice.
  • Exegeza multor pasaje biblice obscure.

De la vârsta şcolară am avut probleme cu vederea, moştenind o miopie forte pe care, deşi am corectat-o cu ochelari, a crescut până la minus 11, după care au apărut şi alte complicaţii. Pe la vârsta de 35 de ani, mi s-a descoperit un glaucom în fază avansată, încât deşi un ochi a fost operat, câmpul viziual a rămas foarte redus. Au urmat două operaţii de cataractă, la vârsta de 56 de ani, în urma cărora am părăsit ochelarii (deoarece cristalinele artificiale implantate compensează efectul miopiei). De atunci mă mai supun din timp în timp, unor noi intervenţii cu laser, pentru cataractă secundară. Rezultatele sunt foarte bune, slavă Domnului.

Publicaţiile mele cele mai folosite sunt articolele de religie, teologie şi lingvistică (peste 200), câteva cărţi (una mai obscură decât alta), un curs de apocaliptică biblică şi două albume de versuri. Alte titluri sunt încă nepublicate sau în curs de publicare. Pe lângă acestea, am activat intens (şi uneori mai activez) în polemici religioase şi teologice pe forumuri online şi pe bloguri, în limba română şi în engleză, precum şi prin corespondenţă electronică.

Diverse scrieri ale mele pot fi accesate şi descărcate de pe saiturile culturale Academia.Edu şi Scribd.com (la această ultimă adresă apar în numele meu şi unele ciorne pe care nu eu le-am încărcat.

Comentează și pe facebook

10 Comentarii

  1. Florian 01/07/2016 at 15:54

    Acum va cunosc mai bine.Va stiam doar din auzite.Interesanta viata(nejucata la justa valoare,zic eu),interesante pasiuni(va place si poezia lui Burtescu?),inalta chemare(apologetica credintei crestine)!Din profil,rezemat asa de vioara,aveti trasaturi de evreu si,nu m-as mira ,din strabuni,sa aveti cateva picaturi de sange de-al lor(Romani 11,28 si 29 – „iubiti din pricina parintilor lor,caci lui Dumnezeu nu-i pare rau de darurile si de chemarea facuta.”,si Deut.30.4 – „Chiar daca-i fi risipit pana la cealalta margine a cerului,chiar si de acolo te va strange Domnul,Dumnezeul tau,SI ACOLO SE VA DUCE SA TE CAUTE.”.
    Cat despre carti(desi dumnevoastra poate regretati ca ati scris-o!),cel mai mult mi-a placut „Sindromul Minneapolis”,pentru care n-o sa am niciodata indeajuns de multe cuvinte ca sa va multumesc!A fost cartea care m-a ajutat sa inteleg istoria adventismului(asa cum a fost in realitate)si sa ma indragostesc de Spiritul Profetic! Exista atata argumentatie sanatoasa in cartea asta,atata impartialitate,atat adevar!Multumesc mult!Poate se va mai edita vreodata,dar eu conserv cu sfintenia formatul cu coperti albe,plin de pagini subliniate si rãssubliniate!Mai tarziu am citit cartile lui Short si Wieland,despre acelasi subiect,dar mi-au lasat un gust amar si-o nedefinita senzatie ca oamenii acestia nu sunt obiectivi si nu vor intru-totul binele bisericii.Cu totul alte sentimente alese si ganduri de unitate mi-a oferit „Sindromul Minneapolis”…
    Ma bucur ca existati,ca traiti,ca aveti o familie mare si binecuvantata si doresc mult sa fiti mântuit(Psalm 119,166.)!!!
    P.S. Sa nu regretati niciodata ca ati depus atata efort si v-ati luptat pentru credinta adevarata!In cele spirituale,nimic nu e in van.Cine stie daca un cumva,in mareata zi a intalnirii cu Domnil Hristos si cu cei mantuiti,nu veti costata cu surpriza si cu uimire cã printre steluțele coroanei dumneavoastra vor fi si unii dintre noi?!

    • Dragă Florian, mulțumesc pentru încurajarea cu „steluțele”. Chiar am foarte des impresia că scriu degeaba. Am depus deja coroana la picioarele Maestrului, așa că orice steluțe s-ar mai adăuga, îi sunt deja dedicate.

      Da, îmi place poezia lui Benone Burtescu, cred că a fost cel mai bun și mai popular poet adventist român. Chiar dacă mie îmi place mai mult stilul modern, cu metafore mai trăznite (vezi poeziile lui Cornelius Greising), trebuie să recunosc că Burtescu rămâne fenomenal și reprezentativ pentru poezia adventistă română.

      Trăsături de evreu? Bună glumă! Mi-a mai zis și Jon Paulien că sunt evreu polonez. Dar realitatea este că amândoi părinții mei au fost români din moși-strămoși (tata moldovean, mama olteancă). Nu cred că am mai mult sânge evreiesc decât tine. M-aș mândri eu să fiu evreu, dar în lipsă de asta, mă mândresc că sunt un simplu român. Studiul limbii ebraice sau legământul circumciziei nu este suficient ca să aparţii lui Israel, dar prin sângele lui Iisus oricine poate deveni fiu al lui Avraam, adevărat iudeu, israelit, altoit în măslinul lui Pavel.

      Mulțumesc pentru aprecierea cărții Sindromul Minneapolis. Am încercat să suplinesc pe cât posibil lipsa de surse, cu afirmații ale E G White şi de aceea este o perspectivă mai echilibrată. Mulţumesc pentru toate urările.

  2. Florin Lăiu 06/01/2011 at 11:15

    Dragă Paladi,
    Mulţumesc pentru aprecieri. Cât priveşte scrierile EGW, din nefericire, nu puţini se apropie de ele altfel de cum a intenţionat autoarea, fie cu un alt gen de aşteptări, fie fetişizându-le. La stadiul acesta este mai bine să nu le luăm în discuţie. La fel se întâmplă cu scrierile lui Pavel în cazul multora. E mai bine pentru cei mai mulţi să se familiarizeze cu Petru şi Ioan, cu Matei şi Luca… Nu ştiu ce cărţi v-au căzut în mână, şi în ce stare emoţională, spirituală sau intelectuală v-au găsit, dar n-am auzit pe nimeni să regrete că a citit Hristos Lumina Lumii, Calea către Hristos, Parabolele Domnului şi alte scrieri EGW care au adus la pocăinţă mulţi oameni, dincolo de orice preocupare confesională. Mie a început să-mi placă Pavel după ce am început să-l citesc în greacă. Până atunci eram selectiv.
    (Aş fi interesat să ştiu ce cărţi aţi citit şi în ce anume v-au dezamăgit. Dar nu aici, mai degrabă pe forum, aici http://www.florinlaiu.com/forum/9-profetism-canonic-i-necanonic/400-rolul-legitim-al-e-g-white-in-biseric.html sau creând un nou subiect. Din nefericire însă, nu am mult timp la dispoziţie pentru dialog. Vor interveni însă şi alţii).
    Pentru subiecte creştine de un interes mai larg vă invit şi pe celălalt sait al meu, la http://tornafratre.com

  3. pal adi 06/01/2011 at 0:24

    Toate cele bune, de la un frate ortodox care cerceteaza site-ul cu pasiune.
    Imi plac mult comentariile dumneavoastra, dar apreciez foarte putin scrierile doamnei White (cele cateva carti citite mi-au lasat doar dezamagire in suflet).
    Domnul cu tine!

  4. Florin Lăiu 19/12/2010 at 1:32

    Mulţumesc mult, Marius ! Domnul să-ţi răsplătească aprecierile, pentru că uneori şi pe mine mă încearcă gândul că pierd vremea.
    Sunt impresionat de dezinformarea multora şi îngrozit de tendinţele centrifuge şi ostile din timpul în care trăim, şi îmi tremură inima pentru tinerii noştri, atraşi de umbrele şi de sclipiciul lumii acesteia. Fac şi eu ce pot pentru a încuraja statornicia credinţei în Cuvântul lui Dumnezeu.
    Să fii iubit !

  5. Marius Zanea 18/12/2010 at 8:34

    Desi domiciliez in Canada de multi ani am un loc special in memorie si inima pentru scrierile tale si urmaresc cu placere si interes evolutia ta academica si teologica. Am locuit in Romania ’91-’95 cind am descoperit cu placere scrierile tale. Desi nu ma calific ca un „academic” gasesc foarte revitalizante scrierile tale. Keep up the good work with God’s blessing.

  6. Florin Lăiu 14/09/2010 at 20:50

    Dragă Domnule George,
    La adresa http://gramma.ro/Site/DetaliiProdus.aspx?c=m2&p=34&s1=67 găsiţi detalii: preţ, nr telefon etc.

  7. IONESCU GEORGE 14/09/2010 at 20:43

    🙄 As dori o biblie cu scrisul mare..

  8. Florin Lăiu 23/08/2010 at 17:57

    Eugen din Bucșești este vărul meu bun! Să fii iubit, neamule ! Mulțumesc pentru cuvintele bune.
    (Explică-mi și mie cum ești cumnat cu Eugen; ești frate cu Vica?)

  9. lorin rusu 26/03/2010 at 22:11

    Ma bucur ca am citit biografia Dvs A’ti avut incredere si credinta in Dumnezeu , si El v’a ajutat in viata Imi pare rau ca nu am avut deosebita ocazie de a ne intalni Nu stiu poate fac o greseala Am un cumnat Laiu Eugen din Bucsesti sunteti fratele lui sau este o pura intamplare de nume ? Va doresc toate cele bune Harul si bunatatea lui Dumnezeu sa fie peste casa Dvs Amin

Postează un comentariu