octombrie 2022
D L Ma Mi J V S
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Familia

Statistici forum

Utilizatori înregistrați
378
Forumuri
25
Subiecte
62
Răspunsuri
588
Etichete subiect
6

Categorii

Comentarii recente în articole

Arhive

Home/Articole/Fără categorie/Trei zile și trei nopți

Trei zile și trei nopți

Dragă Silviu, există deja studii făcute asupra timpului scurs de la moartea la învierea lui Iisus. Citește, te rog, următoarele articole: Învierea lui Isus – după trei zile ȘI trei nopți? | salcianu (wordpress.com). În acest articol găsești și alte linkuri utile la subiect. Adaug și eu câteva linkuri: Answer in Genesis, Grace Community International, Christianity.com, Compelling Truth.

Am să comentez doar două expresii din articolul pe care mi l-ai indicat:

O expresie idiomatică

În ce privește expresia „trei zile și trei nopți”, am următoarea explicație. Este  posibil ca aceasta să fi fost o expresie idiomatică (= o vorbire populară, care nu intenționează exactitate de „proces verbal”) deoarece ea apare în două alte locuri, în contexte în care măsurarea timpului era improbabilă.

  1. Despre un tânăr sclav egiptean, abandonat de stăpânul amalecit, pentru că se îmbolnăvise „de trei zile” (hayyom šəlošā = lit. „astă zi trei” = acum trei zile, cf. 1Sam 30:13) se spune că nu mâncase pâine și nu băuse apă „trei zile și trei nopți” (1Sam 30:12). Contextul arată că nimeni dintre vorbitori nu fusese prezent ca să măsoare timpul exact, iar băiatul era și bolnav, încât nu de măsurarea exactă a timpului era interesat. În plus, este puțin probabil că cineva poate supraviețuii fără aport de lichide, timp de trei zile și trei nopți, în special dacă mai este și bolnav, de nu mai poate lucra.
  2. În cazul lui Iona (1:17), în întunericul deplin din burta chitului, o minune este că nu a fost macerat de sucul gastric; a doua, că a putut respira; a treia că nu s-a înecat în conținutul gastric; a patra, că a supraviețuit fără apă. Toate acestea au fost minuni necesare pentru Iona, altminteri, totul ar fi poveste. Dar ca în acele condiții de întuneric deplin, să mai stea și cu ochii pe ceas să măsoare timpul, și să ne spună, iar după ce a ieșit afară, să ne spună că au trecut exact „trei zile și trei nopți”, doar așa ca să fie o prefigurare a lui Iisus, care, după Evanghelie, a stat mult mai puțin de trei zile și numai două nopți „în inima pământului”, întrece orice credibilitate. Iona nu avea nevoie de minunea calculării timpului exact în acele condiții. A putut afla ceva după ce a ajuns la mal, asemenea lui Lazăr, care trebuia să se informeze în ce zi înviase.

În cazul unic din Mt 12:40, comparația timpului lui Iisus, cu timpul lui Iona ar arăta că nici Iisus nu a urmărit exactitatea de 72 de ore. Poetul francez Paul Eluard se exprimă într-un vers modernist: „Pământul e albastru ca o portocală.” Altfel spus, pământul nu este albastru, cum nici portocala nu este albastră. (Expresia „planeta albastră” este mai recentă decât poezia din 1929). Dar și pământul și portocala sunt rotunde.

Faptul că aceasta este o expresie este întărit și de existența altor expresii similare: prietenii lui Iov stau lângă el, pe pământ, „șapte zile și șapte nopți” (Iov 2:13). Ploaia continuă la Potop a fost de „40 de zile și 40 de nopți” (Gn 7:4, 12). Moise a rămas pe munte la dispoziția lui Dumnezeu „40 de zile și 40 de nopți” (Ex 24:18; Dt 9:9, 11), experiență care s-a repetat și cu ocazia noilor table ale legământului (Ex 34:28; Dt 10:10). Iar în alte două cazuri a stat în rugăciune de mijlocire înaintea Domnului, „40 de zile și 40 de nopți” fără pâine și fără apă (Dt 9:18, 25).

Aceste cazuri sunt imposibil de explicat natural, dar presupunem că a fost susținut miraculos ca și Iona. Dar în toate cazurile, nu este nicio miză în împlinirea exactă a timpului. După un prânz de azimă coaptă pe piatră și cu un singur ulcior cu apă date de înger, Ilie a călătorit „40 de zile și 40 de nopți” până la Sinai (1Îm 19:8). Iisus de asemenea a postit „40 de zile și 40 de nopți” susținut supranatural până în ultima zi (Mt 4:2). Care este aici miza exactității?

Cert este că expresia „trei zile și trei nopți” cu referire la moartea și învierea lui Iisus apare o singură dată, în Mt 12:40, în profeția tipologică a lui Iisus. Ceilalți evangheliști nu au dat importanță acestei expresii temporale. Numai Luca menționează tipologia lui Iisus, dar vorbește numai despre semnul misiunii lui Iona în Ninive, nu cât a stat în burta chitului (Lc 11:29-32). În toate celelalte 21 de referiri la moarte și înviere, Iisus a prezis că va învia nu după „trei zile și trei nopți” (adică a patra zi?), ci „după trei zile”, „în trei zile” sau „a treia zi” (Mt 16:21; 17:23; 20:19; 26:61; 27:40, 63-64; Mr 8:31; 9:31; 10:34; 14:58; 15:29; Lc 9:22; 18:33; 24:7, 21, 46; In 2:19-20; FA 10:40; 1Cor 15:4).

Puțină greacă

Puțină greacă

Expresia greacă en tē mía tōn sabbatōn (Mr. 16:2; Lc. 24:1; In. 20:1, 19; FA 20:7) nu se referă la sabat/sâmbătă, deși în mod literal ar suna: „în una a sâmbetelor”. Expresiile nu se traduc după sensul literal al cuvintelor din care sunt formate, ci după uzul lor pragmatic în contextele în care se folosesc. Fiecare limbă are „ticurile” ei și expresiile ei idiomatice. Nu poți traduce în mod literal în altă limbă expresii românești ca „Ionică freacă menta” (Johnny rubs the mint?). Termenul sabbata (plural) se folosește de obicei pentru sabat, dar el înseamnă și „săptămână”, iar când apare la genitiv, precedat de numeral înseamnă „săptămână” (Mt 28.1b; Lc 18.12 „de două ori pe săptămână”: sabbaton).

Prin urmare, ambele expresii pe care autorul acela le speculează în favoarea ideii că Iisus ar fi murit miercuri sau joi nu susțin teoria lui (care este de altfel foarte populară în anumite cercuri creștine americane și pe internet).

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.