Poezie sumeriană (c. 2000 AC)

Mama lui Lu-dinghir-ra

Ia-ţi startul, curier regal,
Ca trimis special, du acest mesaj la Nippur,
Începe-ţi lunga călătorie!
Nu contează că mama mea e trează sau doarme,
Du-te direct la locuinţa ei.
Se numeşte Şat-Iştar, du-te la ea cu aceste cuvinte.
Mesager, fără să priveşti la salutările mele,
Pune în mâinile ei scrisoarea de salutare.
Dacă n-o ştii pe mama mea, îţi dau câteva semne:

Mama mea este veselă, este acoperită cu podoabe.
Trupul ei, faţa şi membrele îi sunt atât de fine. . .
Ea nu este neascultătoare de ordinele domnului ei,
Este energică şi afacerile îi merg bine.
Este iubitoare, tandră şi plină de viaţă.
Mioară care dă smântână bună şi unt dulce.

Îţi dau şi un al doilea semn de recunoaştere a mamei:
Mama mea este ca o lumină strălucitoare la orizont,
O căprioară în munţi,
Un luceafăr în zenit.
O piatră sardină, un topaz de Marhasi.
O comoară plină de farmec pentru fratele regelui.
O pecete de piatră-nir, o salbă de soare,
O brăţară de cositor, un inel de antasurra,
Aur strălucitor şi argint.
Este o fiinţă vie, însufleţită.
O statuie de alabastru pe un piedestal de lapis-lazuli,
Un idol viu, cu membrele pline de farmec.

Am să-ţi dau şi un al treilea semn despre mama mea:
Mama mea este o ploaie cerească,
O apă pentru cele mai bune semănături,
O recoltă bogată, care face loc unui nou seceriş:
O grădină a desfătării, plină de voioşie,
Un brad adăpat, acoperit de conuri:
O trufanda, produs al primei luni;
Un curs bogat de apă care alimentează canalele de irigaţie,
O dulce curmală pârguită din Ţara Dilmun  (= Insula Bahrein).

Îţi voi da şi un al patrulea semn despre mama:
Mama mea umple cântecele şi rugăciunile cu bucurie,
Privirea ei e scânteietoare la sărbătoarea Akitu.
Ca o prinţesă, ca un cântec de belşug,
Ea aduce bucurie în locurile de dans,
O inimă iubitoare de inepuizabilă desfătare,
Hrana prizonierului care se întoarce la maica lui.

Am să-ţi dau şi un al cincilea semn despre mama:
Mama mea este un palmier, cu parfum atât de dulce,
O şaretă din lemn de pin, o lectică de cipres.
Un braţ de fructe, o ghirlandă luxuriantă.
Un vas din os de struţ cu ulei parfumat.
Când vei sta în prezenţa ei radioasă,
Graţie semnelor pe care ţi le-am dat,
Să spui: „Iubitul tău fiu Lu-dinghir-ra te salută!”

(Din “Message of Lu-dingir-ra to his Mother”, în Journal of Near Eastern Studies, 23/1964, University of Chicago)

Poezia egipteană

„Poezia este poate cea mai mare comoară uitată a Egiptului antic.”

(Richard Parkinson – un expert în poezia antică egipteană de la British Museum).

Din Imn către Aton (de Akhenaton, sec. 14)

Lăudat fie Ra Har-akhti !
Apari frumos la orizontul cerului,     .
Aton cel viu, începutul vieţii !
Te ridici în zarea răsăritului,
şi ai umplut toate ţările cu frumuseţea ta,
graţios, magnific şi strălucitor.
Razele tale îmbrăţişează ţări până la marginea creaţiei tale.
Orice leu iese din vizuina lui,
toate târâtoarele caută de muşcat.
Întunericul este un giulgiu şi pământul zace-n tăcere,
când cel ce le-a făcut coboară sub zare.
Dar în zori, când tu te-nalţi la orizont,
când străluceşti dimineaţa, Aton,
braţele lor sunt ridicate să-ţi binecuvânte ivirea.
Toată lumea îşi reia munca,
toate vitele-s mulţumite cu păşunea lor;
copaci şi ierburi înfloresc.
Cât de diverse sunt tot ce ai făcut:
ai creat lumea după voia ta.
Căci ai făcut un Nil în ceruri,
care să se poată vărsa pentru ele,
făcând valuri pe munţi,
ca să le ude ogoarele şi cetăţile.

Cântecul porumbiţei (c. 1300 AC)

Îţi aud glasul, porumbelule,
Acum, când soarele răsare.
De dragoste sunt chinuită.
Ce cale să apuc ?

O, nu, frumoasă zburătoare,
Să nu ne tăgăduim bucuria.
Căci am găsit pe dragul meu, iubirea mea;
Şi iată-i stau alături.

Mână în mână mergem înainte,
Pe drumuri cu flori, rătăcind.
Sunt cea mai frumoasă din ţară,
Pentru că el mi-a spus aşa.

S-au observat asemănări între Cântarea Cântărilor (c. 1000 AC) şi poemele de dragoste sumeriene (c. 2000 AC) şi egiptene (c. 1300 AC): mirele este „rege”, iubiţii se numesc „frate” şi „soră”, descrieri asemănătoare ale naturii, apar comparaţii şi metafore asemănătoare. 

După P. Riley etc. (eds.), The Global Experience. Vol. 1. Readings in World History to 1500, Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall, 1998, p. 40-45. Comparaţi cu Psalmul 104.