Nu vă așteaptă un tratat despre subiectul anunțat, ci răspunsul datorat unui prieten, care mi-a pus două întrebări importante, comentate. Răspunsul este limitat. Cititorii care au acces la surse mai bune sunt liberi să comenteze, corectând sau aducând noi informații.
Originea sumero-babiloniană a termenului ebraic šabbat ?
Termenul šapattu / šabattu este akkadian (asiro-babilonian), nu sumerian. Eu nu găsesc în sumeriană un termen sa (inimă) + bat (a se odihni, a se opri). Lexiconul sumerian arată că există 9 versiuni de sa, și niciuna nu înseamnă „inimă”. Există un termen pentru „inimă” care ar putea fi ce zici tu: šag4 / šà (inimă, stomac, intestine, interior, curaj, mijloc, voinţă; etc). Lexiconul dă foarte multe cuvinte compuse cu šag4 / šà dar nu și un cuvânt asemănător cu sabat sau sa+bat.
Ai zis (sau ai citat) că bat în sumeriană ar însemna „a se odihni, a se opri”. Dar nu am găsit nici un bat în lexiconul sumerian. Cel mai apropiat termen ar fi bad, cu sensuri total diferite de ideea de „odihnă” sau „oprire” (to open; to let out; to go away; to be at a distance; to drive away; to separate, remove; city wall. v., to climb, ascend; fortress; hardship, difficulty; inarable land).
Cel mai apropiat termen este sabad (hips, loins; middle), dar nu văd relaţia cu sabatul ebraic. Mai degrabă ar putea fi o relaţie cu šapattu-l babilonian, care era la jumătatea lunii. Nu pot spune acum cine de la cine l-a împrumutat, fiindcă sumeriana şi akkadiana, deşi foarte diferite între ele, şi-au împrumutat reciproc mulţi termeni.
Lexiconul ebraic classic BDB menţionează între altele în dreptul lui ŞABBAT:
Perhaps cf. Asssyrian šabattum (|| um nuḥ libbi, day of rest of heart (i.e. propitiation) [of deity]: only in lex. Tablets); cf. Lotz: Quaest. de hist. Sabbati, 1883 Jen: ZA iv (1889), 274 ff. (doubts connexion of As. word with Heb. Sabbath) Id:S. S. Times, Jan. 16, 1892, 35 f. Muss-Arn: JBL xi (1892), 93 Schwally: Idiot. 127; v. (more recently) Jastr: Am. J. Theol. ii (1898), 332 ff. Toy:TBL xviii (1899), 190 ff. Dr: Hast. DB SABBATH (1902) Zim: KAT 3. 592 ff.; ZMG 1904, 199 ff. [15th day of month so called]:458 ff.)
În concluzie, termenul akkadian šapattum / šabattum (= ziua a 15-a, mijlocul lunii) nu înseamnă el însuşi „odihna inimii”, ci este descris ca um nuḥ libbi (ziua odihnei inimii), dar dacă este vorba de îmbunarea (potolirea) zeului / zeilor, înseamnă că nu inima închinătorului este aici odihnită (potolită).
În concluzie, aștept dovezi mai convingătoare despre originea sumeriană şi / sau babiloniană a termenului ebraic šabbat.
Ştii sigur că ziua a 15-a era un memorial al zeilor creatori? Trebuie să revăd miturile mesopotamiene ale creației, deoarece în mitul lui Ghilgameș, despre care vorbeşti, nu am găsit nimic despre geneza omenirii, doar despre distrugerea ei „în șase zile” prin Potop.
Sabatul în robia egipteană
Referitor la păstrarea sabatului în Egipt, nu am dovezi directe, fiindcă Biblia nu menționează așa-ceva. Dar există dovezi indirecte. Mai întâi, menționarea săptămânii în epoca patriarhală arată că Iacov și fiii săi aveau această noțiune (Gen 29:27-28; 31:23; Ex. 7:25). În mijlocul unui popor care nu avea săptămână, ci decadă, evreii ar fi pierdut continuitatea ciclului săptămânal, dacă nu ar fi fost izolați în ghettoul Goșen, și dacă nu ar fi ținut sabatul. Mă refer aici nu la o ținere strictă a sabatului la nivel individual, ci la o păstrare a conștiinței sabatului, la nivel comunitar. Când Dumnezeu le vorbește despre sabat evreilor în capitolele 16 și 20 din Exod, este evident că nu le spune noutăți, ci le reamintește ceva despre care știau și practicau pe scară largă în mod neglijent.
Faptul că evreii erau robi în Egipt înseamnă că erau robi ca popor, nu în mod individual. Erau robi în sensul că nu mai erau un popor independent, erau obligați la „muncă voluntară” (cum se spunea în epoca de aur), erau supravegheați și controlați demografic. Compară cu robia babiloniană și dependența lor de sub perși (Is 14:3-4; Ezra 9:9; Ne 9:36), care a inclus chiar unele favoruri. Nu am auzit pe nimeni să suspecteze că în robia babiloniană ar fi pierdut sabatul.
Felul în care este formulată porunca a patra nu lasă nicio îndoială asupra faptului că Dumnezeu vorbea despre o realitate binecunoscută. Zakor זכר este un infinitiv absolut, folosit pe post de imperativ („Amintește-ți!”, „Nu uita!”), și se referă la „ziua Șabbatului”, fără să explice ce este aceea, ca dovadă că se știa. Doar se repetă motivația și se accentuează interdicția.
Scuza-ma, Florin, dar chestia asta este o gogomanie. Chiar daca anticii au gasit meteoriti, ei nu aveau de unde sa stie ca sunt altceva decit pietre, iar daca unii contineau si minereu de fier, ei nu aveau de unde sa stie ce contin meteoritii. Pe de alta parte, chiar daca ar exista meteoriti alcatuiti din fier pur asa cum am impresia ca iti imaginezi tu, acel fier nu ar fi putut persista in natura iar anticii nu ar fi fost in stare sa-l prelucreze pur si simplu pentru ca nu puteau sa realizeze temperaturile la care se topeste fierul. Fierul si aluminiul nu exista in stare pura in natura pur si simplu deoarece sunt niste metale extrem de oxidante, asa ca ele exista numai sub forma de oxizi. O sina de cale ferata, daca este expusa la intempreii, intr-o mie de ani se transforma intr-un bulgare de rugina. Pentru ca fierul sa poata fi obtinut, minereul trebuie redus cu carbon (din carbune) pentru ca oxigenul din oxidul de fier sa se uneasca cu carbonul si sa se elibereze bioxidul de carbon, iar pentru ca aceasta reactie sa poata avea loc, trebuie sa se realizeze o temperatura in jur de 1500 grade C daca imi amintesc bine de la cursul de metalurgie. „Arheologii” si „istoricii” aia cu care te hranesti sunt sau niste sarlatani, sau niste habarnamisti. Asa cum ti-am mai spus, nu-i mai da munitie lui Edi sa-si bata joc de Bible si de religie.
Foarte interesant! Sumerienii nu au cunoscut saptamina, dar in schimb au cunoscut fierul.
Foarte mulți au cunoscut fierul. S-a folosit și s-a utilizat fierul meteoric și fierul nativ, înainte de a se descoperi secretul unei metalurgii eficiente a fierului. Asta susțin istoricii, arheologii, nu e speculația mea.