[roi de] suflet viu”, „dobitocul”, „peştele mării”, „târâtoarea pământului” etc. Chiar şi termenul pentru „om” (‘adam) este colectiv, cu rare excepţii, numind specia umană. De aceea, asemenea substantive nu au plural de obicei, sau dacă au plural, acesta capătă un sens diferit. De exemplu, pluralul lui עֵץ ‘ēṣ (copac), עֵצִים ‘ēṣīm, se foloseşte rar cu sensul de „copaci, pomi”, mai frecvent cu sensul de „lemne” (Gn 22:7; Pr 26:20).

Prin urmare, expresia כָּל־עֵץ kŏl-‘ēṣ < kul ‘īṣ (din kŏl = tot, toţi, orice; şi ‘ēṣ = copac, pom, lemn) din Ez 47:12, se traduce „orice fel de pom” sau „tot felul de pomi”,  ca in Gn 2:9). Vechea Versiune Greacă, legendar numită Septuaginta, foloseşte deasemenea singularul cu rol colectiv (πᾶν ξύλον = orice „pom”, tot felul de „pomi”). Deci şi greaca Apocalipsei reflectă cel mai probabil acelaşi uz. Tradusă literal, exprimarea lui Ioan este: „...deoparte şi de alta a râului, [este] pom de viaţă”.

Pe lângă celelalte ciudăţenii atrăgătoare ale pomului, aceasta nu ar fi nici o problemă, ba chiar am putea să tipologizăm şi să teologhisim că imaginea unui pom cu două trunchiuri, printre care trece râul vieţii, sugerează cele două testamente ale Scripturii, Cuvântul lui Dumnezeu, aşa cum şi râul vieţii ieşind din tronul lui Dumnezeu, evocă Adevărul Evangheliei. „Capacul ispăşirii” de deasupra chivotului, în tipologia sanctuarului se mai numea „tronul harului”, care avea la temelie tablele legământului veşnic, decalogul legii veşnice a lui Dumnezeu, subliniind astfel relaţia perfectă dintre harul şi dreptatea guvernării lui Dumnezeu.

Dincolo de imaginea de o frumuseţe supramundană, nu cred că autorul a dorit să spună că văzuse în viziune un pom cu două rădăcini pe ambele maluri, ci că multe exemplare ale pomului vieţii creşteau pe ambele maluri ale râului vieţii, exact ca în viziunea lui Ezechiel. Din nefericire, puţine traduceri au redat expresia aceasta într-un limbaj normal. New Jerusalem Bible, în engleză şi în franceză redau corect, cu pluralul: „on either bank of the river were the trees of life”; FBJ „il y a des arbres de Vie.” Probabil ceilalţi traducători au preferat singularul, cu articol definit, sub influenţa scenariului din Geneza 3.

Foarte probabil ca noul paradis (în Apocalipsă, plasat în Cetate), să aibă unele lucruri comune cu primul paradis. Dar cum Moise nu descrie arborele vieţii, iar imaginea lui din Apocalipsă depinde mai mult de viziunea lui Ezechiel, reiese că imaginea din viziune, dincolo de felul cum ar arăta realitatea fizică, este intenţionată să dea lecţii spirituale. Pentru că termenul grecesc (xylon) se foloseşte foarte frecvent cu sensul de „lemn”, această imagne a creat o frumoasă metaforă creştină. Deja în Biserica istorică arborele vieţii a fost văzut ca un simbol al Crucii şi al euharistiei, dezvoltându-se astfel unele elemente biblice: 1Pt 2:24; Dt 21:23; Gal 3:13.{jcomments on}