Dragă M, am să răspund punct cu punct la scrisoarea ta.

1.       «As dori sa va spun ca nu pot renunta la ideea ca textul din Daniel 8:13-14 are o singura posibilitate de interpretare: Cornul cel mic calca in picioare (pangareste) Templul. Pacatele oamenilor nu murdaresc Templul in contextul din Daniel 8:13-14…… In textul Dan 8:13-14 incape o singura intelegere: Lui Daniel i s-a aratat un Corn mic care pangareste Templul.»

Din punct de vedere exegetic, ai dreptate. Orice text are o singură interpretare. Dar pionierii AZS care au cercetat acest text nu au fost profesioniști, nu au avut multe griji cu privire la limitele puse de exegeză, ci au folosit metoda populară de studiu („proof-text”), în care prioritatea nu o are contextul imediat, ci mai degrabă obiceiul de a corela texte biblice disparate, pe principiul comparației (analogie, tipologie etc.).

Dar, chiar dacă metoda proof-text nu poate înlocui exegeza strictă, este util de observat că și autorii NT au folosit adesea metoda proof-text, într-un mod care ignoră complet contextul,  sau se folosesc doar cuvintele contextului, nu și semnificația lor inițială:

Devreme ce o asemenea metodă este prezentă în Scriptură, nu vă de ce trebuie să ne speriem de faptul că pionierii AZS și Ellen White au folosit-o la fel. Atâta timp cât metoda respectivă nu vine în conflict cu o doctrină biblică, dacă se armonizează cu învățăturile Bibliei, este acceptabilă. De altfel, prin metoda exegetică, cu un itinerariu direct și mai puțin spectaculos, ajungem la același rezultat: începerea judecății Casei lui Dumnezeu.

Observația mea este că, pe de o parte, condamni metoda imperfectă proof-text, dar în același timp, nu aplici riguros metoda exegetică. Foarte bine că te gândești la context, dar de ce nu te gândești și la aspectul lingvistic? Termenul „curățit” este o invenție a vechilor traducători (Septuaginta: καθαρισθήσεται; Vulgata: mundabitur), care a ajuns până la noi; este exemplul unei tradiții de traducere. În context nu se spune că acel corn ar fi murdărit / pângărit sanctuarul (Dan 8:13), iar în 8:14, verbul ebraic wəniçdaq se traduce „apoi i se va face dreptate” (sau va fi răzbunat, îndreptățit, justificat).

Termenul care arată relația dintre cornul luciferic și sanctuar în Daniel 8 este verbul hašlēḵ, care are sensul de a arunca, a azvârli (când este vorba de obiecte pe care le ținem în mână), a abandona (când este vorba de Legea Domnului, o persoană), sau a disprețui. Profanarea este doar subînțeleasă prin prezența cornului în sanctuar, prin înlocuirea „holocaustului neîncetat” de pe altar, cu „abominația pustiitorului”, prin doborârea și călcarea în picioare a oștirii preoțești a sanctuarului. Dar aceste acte sunt mai mult decât sacrilegii și profanare, ele sunt nedreptăți strigătoare la cer. De aceea, propoziția verbală wəniçdaq („apoi se va face dreptate”), care este o invocare clară a Judecății divine, este răspunsul cel mai complet. Prin urmare, Daniel 8:14 nu se referă la un moment de curățare / înnoire a Sanctuarului, ci la un proces de judecată cerească, așa cum și sanctuarul este o instituție cerească.

Exegeza directă a unui text este însă doar începutul datoriei unui interpret al Scripturii. Textul dat se explică adesea prin multe alte texte, la care autorul inspirat nu avea de gând să ajungă, pentru că ele nu existau încă, sau pentru că nu asta era treaba lui. Dar este bine să reținem principiul că, dincolo de intenția autorului inspirat este intenția Inspiratorului, care călăuzește pe cititori chiar dincolo de înțelegerea autorului, dincolo de ce a afirmat Dumnezeu prin profet (cf. Daniel 12:9; 1Petru 1:10-12). Întrucât toată Biblia este inspirată de Duhul Sfânt, deducem că toate pasajele, de la diferiți autori inspirați, care se referă la același subiect, se explică unele pe altele.

2. Am citit articolul dumneavoastra Istoria Doctrinei Sanctuarului. Acest articol a fost util pentru mine. Ceea ce m-a socat a fost faptul ca doctrina Sanctuarului nu poate fi inteleasa de catre cei au adoptat un alt context decat cel escatologic. Totusi, eu as dori sa inteleg curatarea Sanctuarului independent de contextul escatologic. Si Evanghelia la fel. Daniel 8:13-14 este un moment istoric. Este interventia lui Dumnezeu in istorie.

Dragă M, istoria acestei lumi nu va continua așa cum este. Biblia ne vorbește, atât în Profeți, cât și în celelalte scrieri, că ea va avea un sfârșit (eschaton), și că timpul dinaintea sfârșitului are semnificații escatologice. Trăim în umbra sau în lumina eschatonului. Cei mai buni teologi (dincolo de teologia Bisericii noastre) au dovedit că mișcarea începută de Ioan Botezătorul, de Iisus și de apostoli a fost apocaliptică și că Evanghelia Împărăției vestită de Iisus și de apostoli era escatologică. Pe ce temei să interpretăm profețiile apocaliptice (Daniel, Apocalipsa), dacă nu așa cum ele însele indică: spre eschaton. Toate se consumă în eschaton. Nu au sens: nici Biblia, nici viața, nici istoria, fără acest eschaton.

3. Comentariul la Dan 8:13 lipseste in T V,  in Comentariile Biblice Azs si in Uriah Smith Daniel si Apocalipsa. Oare de ce lipseste? In T V cap. 23 scrie ca inainte de 1844 asteptatorii nu au inteles Sanctuarul. Ma tem ca nici azi nu il inteleg atunci cand fug de Dan 8:10-13 si se refugiaza in Levitic. Chiar si Lectiunea din trimestrul 1/2020 avea in pagina mai intai Dan 8:14 si apoi, in pagina urmatoare Dan 8:13.

Nu este vorba de vreo strategie de a ascunde Dan 8:13. Pur și simplu nu au făcut legătura între una și alta. Iar după ce interpretarea tradițională a devenit standard, contextul curățirii din Leviticul 16 a devenit mai important. În orice caz, soluția nu este simpla relație murdărire // curățire. Iar când este vorba de un titlu sau de anunțarea subiectului, este normal să se citeze versetul 14, înainte de toate, deoarece acesta reprezintă finalitatea profeției.

4. Nu vad cum facem trecerea la pacatele oamenilor.

Asta ține de interpretarea ceremoniei din Leviticul 16, nu de Daniel 8.

5. Daca textul ne permite sa vorbim de pacatele oamenilor, atunci vorbim si de ele. Daca nu ne permite, nu vom vorbi aici, ci in alt context. …Cum trecem de la *Cornul cel mic murdareste Sanctuarul* la *pacatele oamenilor murdaresc Sanctuarul* ?

A permite nu înseamnă a obliga, ci a nu interzice. Cornul și oastea lui trebuie să fie pedepsiți, așa cum cere contextul și chiar textul (v. 25d) dar aceasta nu epuizează ideea de a se face dreptate. Biblia arată în diverse locuri că Dumnezeu face dreptate credincioșilor Lui, nu doar achitându-i (judecându-i ca nevinovați), ci și glorificându-i și răsplătindu-i.  De asemenea, Biblia arată că judecata (justificarea) Casei lui Dumnezeu trebuie să aibă loc înainte de judecata finală a celor pierduți, deoarece toți damnații (oameni și îngeri) vor fi judecați de cei mântuiți.