1. M-ai iscodit, Iahwé, şi-acum mă ştii.
2. Tu îmi cunoşti şederea şi scularea,
ştii de departe gândul meu deplin.
3. Tu îmi veghezi şi mersul şi culcarea,
şi nici un drum al meu nu Ţi-e străin.
4. Ba încă nerostită, vorba mea,
O cunoşteai Iahwé deja întreagă.
5. În spate şi în faţă-i garda Ta,
pe creştet îmi laşi palma Ta cea largă.
6. Ştiinţă minunată, peste fire,
ca s-o ating prea ‘naltă-mi este ea !
7. De Duhul Tău, eu unde m-aş ascunde ?
Şi unde aş fugi din faţa Ta?
8. În cer, dacă mă caţăr, eşti acolo,
dacă-n Şeól mi-aştern, nu scap de Tine !
9. Dacă mă-nalţ pe áripile-aurorei,
şi-mi fac sălaş la margine de mare,
10. şi-acolo mâna Ta m-ar apuca
şi m-ar susţine dreapta Ta cea tare.
11. Am zis: „Poate că-n neguri m-aş ascunde,
cu noaptea să mă-nfăşur ca în zale!”
12. Dar bezna nu-i prea neagră pentru Tine,
noaptea şi ziua strălucesc oriunde;
tenebre şi lumină-Ţi sunt egale.
13. Căci singur Tu mi-ai întocmit lăuntrul,
în sânul mamei m-ai urzit pe mine;
14. Grozav m-ai meşterit, iar eu Te laud:
Că lucrul Tău e-atât de minunat,
şi sufletu-mi o ştie foarte bine !
15. Ascunsă nu-Ţi era făptura mea,
când Tu mă săvârşeai atunci în taină,
şi mă ţesea-n război suveicaTa.
16. Privirea-Ţi mă veghea când eram mugur,
în cartea Ta-mi sta scrisă orice zi,
chiar firea mea ‘nainte de a fi.
17. Înalte Îţi sunt planurile Doamne,
şi mare-i plinul lor faţă de mine;
18. la număr sunt mai multe ca nisipul.
De când trezit sunt, iată, tot cu Tine.
19. O, de-ai ucide pe cei răi, Allah,
să piară sângeroşii toţi din lume !
20. Căci ei fac planuri împotriva Ta,
şi jură strâmb pe marele Tău Nume.
21. Să nu urăsc pe cei ce-Ţi poartă ură ?
Să n-am eu scârbă de vrăjmaşii Tăi ?
22. Da, îi urăsc cu ură neîmpăcată,
şi-i socotesc pe drept duşmanii mei.
23. Cunoaşte-mi, Doamne, Tu, inima mea,
pune-mi la probă gândul, să se ştie.
24. Vezi dacă pasul mi-i pe calea rea,
şi-ndreaptă-mă pe calea veşniciei.
Comentarii recente în articole