ianuarie, 2018
D L Ma Mi J V S
« Dec    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Familia

Statistici forum

Utilizatori înregistrați
45
Forumuri
25
Subiecte
62
Răspunsuri
588
Etichete subiect
6

Categorii

Arhive

Loading...
Home/Articole/CONFESIONAL/Dispute/Despre masonerie și societăți similare

Despre masonerie și societăți similare

Afirmațiile de mai jos aparțin în întregime Ellenei G. White. Le-am postat aici, din compilația Evangelism, pentru informarea cititorilor dezinformați, care suspectează relații între adventism și masonerie, sau care și-au format opinii cu totul prăpăstioase despre societățile secrete, demonizând masoneria și multe alte lucruri despre care nu au habar. Nu sunt suficiente poveștile unor predicatori excentrici și ostili Bisericii, pentru a ne informa despre un subiect oarecare.

Ellen White despre (franc)masonerie și alte societăţi secrete.

Pericolele în care sunt societăţile secrete — Porunca Domnului: „Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi” (2Cor 6:14-18), se referă nu numai la căsătoria creştinilor cu cei necredincioși, ci la orice alianţă în care părţile ajung într-o asociere strânsă şi în care se cere armonie în gândire şi fapte…. {Ev 617.4} Domnul declară prin profetul Isaia: (Isaia 8, 9-13.) {Ev 617.5}

Unii întreabă dacă este bine ca un creştin să aparţină societăţii francmasone sau altor societăţi secrete. Toţi aceştia să se gândească la pasajele din Scriptură pe care le-am citat mai sus. Dacă suntem creştini, atunci înseamnă că trebuie să fim creştini oriunde ne-am afla, să luăm în considerare şi să ascultăm sfatul primit ca să fim nişte creştini în conformitate cu standardul Cuvântului lui Dumnezeu…. {Ev 618.1}

Când L-am primit pe Hristos ca Răscumpărător al nostru, noi am acceptat şi condiţia de a ajunge să fim nişte conlucrători ai lui Dumnezeu. Am făcut un legământ cu El, angajându-ne să fim întru totul ai Domnului, să lucrăm ca nişte ispravnici credincioşi ai harului lui Hristos pentru zidirea împărăţiei Sale în lume. Fiecare urmaş al lui Hristos are obligaţia de a-I dedica toate puterile minţii, ale sufletului şi ale trupului său aceluia care a plătit suma de răscumpărare pentru sufletul nostru. Noi ne-am angajat să fim nişte soldaţi, să intrăm într-o slujbă activă, să suportăm încercări, ruşine şi reproşuri, să luptăm lupta cea bună, urmându-L pe acela care este Căpetenia mântuirii noastre. {Ev 618.2}

Oare, când aparţineţi societăţilor din lume, vă mai păstraţi voi legământul cu Dumnezeu? Au asociaţiile acestea înclinaţia de a îndrepta gândurile voastre, ori pe ale altora spre Dumnezeu sau vă abat interesul şi atenţia de la El? Întăresc ele legătura cu lucrările divine sau vă abat gândurile spre lucrurile omeneşti, care iau locul celor divine? {Ev 618.3}

Îi slujiţi voi lui Dumnezeu, onorându-L şi preamărindu-L, sau Îl dezonoraţi şi păcătuiţi împotriva Sa? Adunaţi voi împreună cu Hristos sau împrăştiaţi? Orice gând, plan şi interes serios, care sunt dedicate acestor organizaţii, au fost cumpărate cu sângele preţios al Domnului Hristos, dar, când vă uniţi cu ateii şi necredincioşii, cu nişte oameni care profanează Numele lui Dumnezeu, cu beţivii şi cu cei devotaţi tutunului, oare îi slujiţi voi lui Hristos? {Ev 618.4}

Chiar dacă în societăţile acestea pot să existe multe lucruri ce par a fi bune, împreună cu ele sunt amestecate foarte multe altele care anulează orice efect al binelui şi fac aceste asociaţii să fie dăunătoare intereselor sufletului…. {Ev 619.1}

Vă întreb pe voi, cei cărora vă face plăcere să aparţineţi acestor asociaţii, cărora vă face plăcere să vă adunaţi pentru a vă satisface plăcerile, pentru a vă înveseli şi a participa la mese festive: Îl luaţi pe Isus împreună cu voi? Vă străduiţi să salvaţi sufletul tovarăşilor voştri? Este acesta scopul asocierii voastre cu ei? Văd şi simt ei că în voi se află o întruchipare vie a Spiritului lui Hristos? Oare se vede faptul că voi sunteţi martorii lui Hristos, că aparţineţi unui popor deosebit care este plin de zel pentru fapte bune? Oare se vede faptul că viaţa voastră este condusă de regula divină care spune: „Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău” şi „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi”?… {Ev 619.2}

Aceia care nu pot să facă nici o deosebire între cei ce Îi slujesc Domnului şi cei ce nu îi slujesc ar putea să fie fermecaţi de societăţile acestea care nu au nici o legătură cu Dumnezeu, dar niciun creştin serios nu poate să progreseze într-o asemenea atmosferă. Aerul plin de viaţă al cerului nu se află acolo. Sufletul lui este pustiit, iar el se simte atât de lipsit de înviorarea Duhului Sfânt, precum erau dealurile din Ghilboa lipsite de rouă şi de ploaie. {Ev 619.3}

Uneori, urmaşul lui Hristos ar putea să fie obligat de circumstanţe să asiste la scene ale plăcerilor nesfinte, dar face lucrul acesta cu inima îndurerată. Limbajul de acolo nu este limbajul Canaanului, iar copilul lui Dumnezeu nu va alege niciodată o astfel de societate. Când este nevoit să ajungă fără voie într-o asemenea societate, să se bazeze pe Dumnezeu, iar Domnul îl va ocroti. Totuşi să nu îşi sacrifice principiile în nici o situaţie, oricare ar fi ispita. {Ev 619.4}

Domnul Hristos nu-i va conduce pe urmaşii Săi să îşi asume angajamente care îi vor uni cu oameni care nu au nici o legătură cu Dumnezeu şi care nu se află sub influenţa conducătoare a Duhului Său Sfânt. Singurul standard corect al caracterului este Legea sfântă a lui Dumnezeu, iar acelora care fac din Legea aceasta regula vieţii lor le este imposibil să se unească prin legături de încredere şi frăţietate cordială cu aceia care schimbă adevărul lui Dumnezeu cu o minciună şi privesc autoritatea lui Dumnezeu ca pe un lucru de nimic. {Ev 620.1}

Între oamenii din lume şi aceia care Îi slujesc lui Dumnezeu cu credincioşie se află o prăpastie de neschimbat. Gândurile, simpatiile şi simţămintele lor nu sunt în armonie cu subiectele cele mai importante — Dumnezeu, adevărul şi veşnicia. Unii vor fi ca grâul adunat în hambarul lui Dumnezeu, iar cei din categoria cealaltă vor fi ca pleava trimisă în focul nimicirii. Cum poate să fie unitate între ei în planurile şi faptele lor? „Nu ştiţi că prietenia lumii este vrăjmăşie cu Dumnezeu? Aşa că cine vrea să fie prieten cu lumea se face vrăjmaş cu Dumnezeu.” „Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celălalt; sau va ţine la unul şi va nesocoti pe celălalt: Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona”. — Should Christians Be Members of Secret Societies?, 3-10 (1892). {Ev 620.2}

O despărţire clar delimitată — Seara, l-am întâlnit pe fratele _____ şi i-am spus că aveam să-i spun ceva din partea Domnului. El a zis: „De ce nu-mi spui acum?” Eram destul de slăbită, dar el locuia în _____, la zece mile depărtare de clădirea şcolii unde urma să locuiesc. Prin urmare, m-am ridicat şi i-am citit cincizeci de pagini mari cu privire la consiliul de conducere şi, de asemenea, cu privire la anumite persoane care lucrau la birou.27. {Ev 620.3}

I-am vorbit … deschis şi cu claritate despre lucrarea lui din trecut şi despre pierderea pe care a adus-o consiliului de conducere. Legătura lui cu francmasoneria îi absorbise timpul şi îi tocise capacitatea de înţelegere spirituală. Mintea, gândurile lui fuseseră preocupate cu organizaţia aceasta în care erau necredincioşi, băutori de vin şi oameni din toate clasele. El era implicat în aceste organizaţii secrete. Nu putea să facă decât un singur lucru — să întrerupă legătura cu ei şi să treacă întru totul de partea Domnului, pentru că îi era imposibil să-I slujească şi lui Dumnezeu, şi lui Mamona. {Ev 621.1} El a spus: „Primesc mărturia şi voi asculta sfatul.” — Manuscript 17, 1892. {Ev 621.2}

Fratele _____ se afla într-o stare periculoasă, asemenea unui om care era pe punctul de a-şi pierde echilibrul şi de a cădea într-o prăpastie. Eu ştiam cât de dificilă şi de precisă este lucrarea cu mintea omenească şi am fost mulţumitoare când a sosit timpul să-i pot prezenta în siguranţă pericolul în care se află. Domnul cerului doreşte să ne temem a ne judeca unii pe alţii, deoarece, fiind nişte făpturi limitate şi supuse greşelii ar trebui să ne îndoim de noi înşine şi să ne temem ca nu cumva să-L supărăm pe Dumnezeu prin faptul că rănim sufletele copiilor Săi. Ele sunt răscumpărate de Fiul lui Dumnezeu cu sângele Său preţios şi nu trebuie să fie acuzate sau asuprite prin cuvinte sau prin comportament, pentru că Domnul va veni în apărarea lor. {Ev 621.3}

Miercuri m-am simţit îndemnată să vorbesc despre principiile pe care trebuie să le urmăm când aveam de-a face cu mintea oamenilor şi îi îndrumăm pe calea cea dreaptă. Mulţi din lume sunt legaţi sufleteşte de lucruri care ar putea să fie bune în ele însele, dar mintea lor este mulţumită cu lucrurile acestea şi nu caută binele mai mare şi mai înalt pe care Hristos doreşte să li-l ofere. Prin urmare, noi nu trebuie să căutăm să-i lipsim cu asprime de lucrurile care le sunt dragi. Descoperiţi-le frumuseţea şi valoarea adevărului. Conduceţi-i să-L vadă pe Hristos şi frumuseţea Sa, iar apoi ei se vor îndepărta de tot ce le atrage sufletul departe de El. — Letter 23a, 1893. {Ev 621.4}

Mesaj de felicitare — Sunt foarte recunoscătoare faţă de bunul nostru Tată ceresc pentru că, prin împărtăşirea harului Său, ţi-a dat puterea de a te despărţi de loja masonilor şi de tot ce are legătură cu societatea aceasta. Faptul că ai aparţinut acestui ordin secret te-a pus în pericol. Aceia care stau sub steagul însângerat al Prinţului Emanuel nu pot fi asociaţi cu francmasonii şi cu nici o altă societate secretă. Pecetea viului Dumnezeu nu va fi pusă asupra niciunui om care păstrează o astfel de legătură, după ce lumina adevărului a strălucit pe calea lui. Hristos nu este dezbinat, iar creştinii nu pot să-I slujească şi lui Dumnezeu, şi lui Mamona. Domnul spune; „Ieşiţi din mijlocul lor şi despărţiţi-vă de ei, … nu vă atingeţi de ce este necurat şi vă voi primi. Eu vă voi fi Tată, şi voi îmi veţi fi fii şi fiice, zice Domnul Cel Atotputernic.” — Letter 21, 1893. {Ev 622.1}

Amăgirile răspândite prin societăţile secrete — Lumea este ca un teatru; actorii, locuitorii ei, se pregătesc să joace rolul ce le revine în ultima mare dramă. Masele largi ale omenirii nu pot fi unite decât atunci când oamenii se aliază pentru realizarea scopurilor lor egoiste. Dumnezeu priveşte. Planurile Sale cu privire la supuşii Săi răzvrătiţi vor fi împlinite. Lumea n-a fost dată în mâinile oamenilor, deşi Dumnezeu îngăduie elementelor turbulente şi dezordonate să stăpânească pentru un timp. O putere de jos lucrează la realizarea ultimelor scene din dramă — Satana venind ca Hristos şi lucrând cu toată înşelăciunea şi nelegiuirea în aceia care se leagă în societăţi secrete. Aceia care cedează pasiunii de a complota aduc la îndeplinire planurile vrăjmaşului. Cauza va fi urmată de efect. {Ev 622.2}

Neascultarea aproape a ajuns la limită. Confuzia predomină în lume şi, în curând, o mare groază se va abate asupra fiinţelor omeneşti. Sfârşitul este foarte aproape. Noi, cei care cunoaştem adevărul, ar trebui să ne pregătim pentru ceea ce urmează să se abată asupra lumii ca o surpriză copleşitoare. — Testimonies for the Church 8:27-28 (1904). {Ev 623.1}

Pentru alte informații la același subiect, citiți și articolul „Conspiranoia”,  sub titlul Adventism și masonerie. Intersecții.

Comentează și pe facebook

Un comentariu

  1. cell_vmc 27/02/2017 at 21:59

    Un subiect vast dar cu o abordare superficiala,poate ca e prea complexa conspiranoia:)

Postează un comentariu