februarie 2020
D L Ma Mi J V S
« ian.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829

Familia

Statistici forum

Utilizatori înregistrați
72
Forumuri
25
Subiecte
62
Răspunsuri
588
Etichete subiect
6

Categorii

Arhive

Loading...
Home/Articole/Fără categorie/Note la Daniel 4

Note la Daniel 4

Capitolul 4 al cărții Daniel este un soi de „enciclică” a lui Nabucodonosor II împăratul Babilonului. Este scrisă în limba oficială internațională din vremea aceea (aramaica imperială) și are ca scop avertizarea altora, inclusiv regi, în sensul: „Cine o face ca mine, ca mine să pățească!”

Nabucodonosor, trufașul constructor al Babilonului

Din text, reiese că Nabucodonosor a fost marele constructor al Babilonului. Spre deosebire de tot ce se ştia până în timpurile moderne, săpăturile arheologice au dovedit că Babilonul a fost mult extins, restaurat şi înfrumuseţat de Nabucodonosor.

Într-una din tăbliţele cuneiforme aflate la Muzeul din Berlin, marele suveran constructor spune încă: „Eu am făcut Babilonul, sfânta cetate, Gloria marilor zei mai presus de tot ce fusese făcut până în prezent. Nici un împărat […] n-a mai creat vreodată, nici un rege printre toţi ceilalţi regi n-a mai zidit vreodată asemenea măreţie pentru Marduk […] În veci să-mi fie pomenit numele!” (4SDABC, 799).

Niciunul dintre istoricii antici nu-l descrie pe Nabucodonosor II ca mare constructor al Babilonului; numai arheologia modernă a evidențiat acest fapt. Profesorul Pfeiffer de la Harvard, se mira în 1948: „Probabil nu vom ști niciodată cum a aflat autorul nostru că noul Babilon a fost creația lui Nabucodonosor II (Dan 4:30/27), așa cum au dovedit excavațiile…„. Pentru cercetătorul care îl acceptă pe Daniel ca erou și autor / editor al cărții, această cunoștință nu are nimic straniu.

Există aproximativ 15 milioane de cărămizi ale Babilonului, imprimate cu numele, titlurile şi meritele Lui Nabucodonosor şi cu pronumele anáku (eu).

Anaku,     Nabû-kudurri-úçur, šarru rabu, šarru dannu,

„Eu sunt      Nabucodonosor,   rege mare, rege puternic

šar         Šumeri     u    Akkadi,       šar            arbat      kibrati…

regele Sumerului și Akkadului, regele celor patru părți ale lumii”)

Saddam Hussein, erijat în reconstructor al Babilonului, şi-a imprimat de asemenea cele 60 milioane de cărămizi, zidite inclusiv peste ruinele palatului lui Nabucodonosor: „În era lui Saddam Hussein, protectorul Irakului, reconstructorul civilizaţiei şi al Babilonului.”

Maladia psihică a lui Nabucco

Referitor la maladia psihică a lui Nabucodonosor (zoantropie),  a se vedea M. Benezech, „A propos d’une observation de lycanthropie avec violences mortelles”, în Annales médico-psychologiques, vol. 147, no 4, 1989, p. 468.

En.Wikipedia: “In his last years he seems to have begun behaving irrationally, „pay[ing] no heed to son or daughter,” and was deeply suspicious of his sons.”

După Catholic Encyclopedia, A. K. Grayson a publicat în 1975 textul cuneiform BM 34113= sp213 care face aluzie la deranjarea mentală a lui Nabucodonosor (Babylonian Historical literary Texts, Toronto/Buffalo, 1975, pp.87-92) (A. K. Grayson, Babylonian Historical-Literary Texts. „Toronto Semitic Texts and Studies,” No. 3; Toronto: University of Toronto Press, 1975:87-92).  Tăblița este foarte deteriorată, încât avem doar câteva informații fragmentate:

2 [Nabû-]kudurri-úçur a socotit…
3 Viața lui îi părea fără nicio valoare [lui ……]

5 Și (ba)biloni(anul) îi dă un sfat rău lui Awel-Marduk [….]
6 Apoi dă un ordin cu totul diferit, dar [. . .]
7 El nu ia în seamă cuvântul de pe buzele lui, curt[enii – – -]

11 Nu le arată dragoste nici fiului, nici fiicei [. . .]
12 … familie și rudenie nu există [. . .]

14 Atenția lui n-a fost îndreptată spre promovarea binelui templului Esagil [și a Babilonului]

16 Se roagă domnului domnilor, își ridică [mâinile (a implorare) (. . .)]
17 Plânge amarnic înaintea lui Marduk, a mar[ilor] zei [……]
8 Rugăciunile lui se îndreaptă spre [……]

După Berosus şi Abydenus, citaţi de Eusebius („Praeparatio Evangelica,” IX, xli), tradiţia babiloniană reţine că spre sfârşitul vieţii sale, Nabucodonosor a profeţit, inspirat de sus, ruina iminentă a Imperiului Caldeean. Vezi Catholic Encyclopedia.

Referitor la această perioadă, în care Nabucodonosor nu ar fi putut conduce, se presupune că a fost înlocuit de un regent, probabil chiar de fiul său Awel-Marduk (Evil-Merodac, 2 Împ. 25:27; Ier. 52:31), care ar fi domnit în numele lui. Analele babiloniene tac, și nu doar în privința aceasta: multe alte aspecte ale domniei lui Nabucodonosor sunt necunoscute încă. (Vezi şi Oppert, „Expéditions en Mésopotamie” I, 186-187; Vigouroux, „La Bible et les découvertes modernes”, IV, 337). Oficial, analele babiloniene arată că Nabucodonosor a fost rege tot timpul vieții lui (605-562 î.e.n.).

Cele „șapte vremi” sunt traduse în greaca Septuagintei ca „șapte ani”. Nu putem găsi în prima jumătate a domniei lui Nabucodonosor șapte ani de liniște. Preocupat cu expediții militare și construcții până în jurul anilor 573 î.e.n., împăratul a suferit experiența din Daniel 4, posibil undeva între anii 572-565 î.e.n.

Nabucodonosor a murit în Babilon, în al 43-lea an de domnie, 562 î.e.n. Experiența menționată în Daniel 4 este bine reprezentată prin simbolistica smulgerii aripilor și a schimbării inimii leului-vultur caldeean din Daniel 7.

Postează un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.