februarie 2020
D L Ma Mi J V S
« ian.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829

Familia

Statistici forum

Utilizatori înregistrați
71
Forumuri
25
Subiecte
62
Răspunsuri
588
Etichete subiect
6

Categorii

Arhive

Loading...
Home/Articole/Fără categorie/Daniel 7: Împărăția fiarelor și împărăția Omului

Daniel 7: Împărăția fiarelor și împărăția Omului

Kiril de Ierusalim (360), despre a patra fiară: 

„Că această împărăţie este cea a romanilor, a fost tradiţia interpreţilor în Biserică […] Şi acest Antichrist despre care s-a vorbit mai sus trebuie să vină atunci când timpul Imperiului Roman se va împlini […] Dar destul cu acest subiect. Ferească Dumnezeu ca acestea să se împlinească în zilele noastre; dar pentru orice eventualitate, să fim vigilenţi…”[1]

 „Ne putem întreba, fireşte, ce anume îl împiedică [pe Antichrist] să se descopere şi de ce Pavel s-a exprimat atât de obscur? (re. 2 Tes. 2). Unii spun că este vorba de harul Duhului, iar alţii că este vorba de Imperiul Roman. Cu această ultimă  idee, eu sunt în totul de acord. De ce ? Pentru că dacă ar fi vrut să se refere la Duhul, n-ar fi vorbit atât de acoperit, ci ar fi spus-o pe faţă… Şi, de altfel, [Antichrist] ar fi trebuit să vină deja, dacă el urma să vină după încetarea darurilor Duhului — fiindcă ele au încetat de mult. Dar pentru că Pavel se referea la Imperiul Roman, în mod natural a spus-o în formă acoperită, deoarece nu dorea să-şi atragă duşmănii în plus şi necazuri inutile. Dacă ar fi spus că după puţin timp Imperiul Roman va fi destrămat, ar fi pus mâna pe el, l-ar fi tratat ca pe un ciumat pe el şi pe toţi credincioşii…( Ioan Gură de Aur, c. 390, Omilii).[2]

Coarnele fiarei

Divizare externă: statele succesoare ale Imperiului Roman Creştinat 

Sf. Ieronim (400):  „Lumea romană se prăbuşeşte; se apropie Antihristul!’”[3]

„Obstacolul  [vezi 2 Tes. 2] este îndepărtat din cale’ […] Nenumărate triburi sălbatice au treierat Galia. Toată ţara dintre Alpi şi Pirinei, dintre Rin şi Ocean, a fost pustiită de hoarde de quazi, vandali, sarmaţi, alani, gepizi, heruli, saxoni, burgunzi, alemani şi  – vai de civilizaţia noastră!  –  chiar şi de pannoni !…[4]

10 coarne = 10 împăraţi / împărăţii

  1. Privire generală, statică: TOATE statele succesoare directe şi indirecte ale Imperiului Roman creştinat, nu doar în vestul Europei (ci şi în nord şi est) şi nu doar în Europa. A se observa cele 10 coarne (10 împăraţi) în Apocalipsa 12, 13, 17.
  2. Privire dinamică (până la apariţia celui de-al 11-lea): 1. Regatul Burgund; 2. Regatul Sueb; 3. Regatul Vizigot; 4. Regatul Vandal; 5. Regatul Alaman; 6. Regatul Franc; 7. Regatul Ostrogot; 8. Regatul lui Odoacru; 9. Regatul Anglo-Saxon; 10. Regatul Longobard.Toate s-au constituit între anii 409-490.  Cele desfiinţate înainte de apariţia celui de-al 11-lea au fost trei regate eretice (ariene), care fie persecutau pe catolici, fie stăteau în calea ascensiunii politice a Papalităţii, ocupând teritorii unde Biserica avea posesiuni şi râvnea la autonomie.
    1. Regatul lui Odoacru din Italia (desfiinţat în anul 493);
    2. Regatul Vandal, în Nordul Africii, Sicilia, Sardinia etc. (desfiinţat în 534);
    3. Regatul Ostrogot, în Italia (desfiinţat într-un lung război: 539-554). 

Cornul Antichrist = începuturile puterii temporale (politice) ale monarhiei papale (prin eliberarea teritoriilor Bisericii de sub ostrogoţi în anul 538). „Corn mic” = mai întâi o putere mică, teoretic supusă Imperiului de Răsărit. 

Catechism of the Catholic Church, 675, art. 675. …. Suprema amăgire religioasă este aceea a lui Antichrist: un pseudo-mesianism prin care omul se înalţă pe sine în locul lui Dumnezeu şi al Christosului Său venit în trup.  (II Thes 2:4-12; I Thes 5:2-3; II Jn 7; I Jn 2:18,22).’[5] Toate mişcările evanghelice medievale şi curentele protestante, de la Luther şi până în secolul al XIX-lea au identificat cornul Antichrist cu Papalitatea romană, ca instituţie. Cardinalul Newman (1897) afirma: „Butada, ‘Dacă Papa n-o fi Antichristul, are totuşi ghinionul să semene atât de mult cu el’, este mai degrabă un argument în favoarea pretenţiilor Papei; pentru că Antichristul simulează pe Christos, iar Papa este o imagine a lui  Christos. Prin urmare, Antichrist trebuie să aibă oarecare asemănare cu Papa, dacă Papa este adevăratul Vicar al lui Christ.” (Catholic Encyclopedia > Antichrist, www.newadvent.org )

„Va distruge pe sfinţii Celui Preaînalt”

Papa = „capul tuturor sfintelor biserici”, „adevărat şi eficient corector al ereticilor”. Vezi titlul INQUISITION în Catholic Encyclopedia 1917. Pe web din 1997, sub numele de New Advent (Kevin Knight, laic). Vezi şi cererile de iertare ale lui Ioan Paul II, în numele Bisericii. PENTRU:

Războaiele religioase şi arderea pe rug a protestanţilor (1995)

Inactivitatea şi tăcerea multor catolici în timpul Holocaustului (1998)

Arderea lui Jan Hus (1999)

Cruciade. Cruciada contra Constantinopolei.

Abuzurile sexuale ale clerului (2001). Noi recunoaşteri ale lui Francisc I, cu promisiunea că vinovaţii vor fi făcuţi responsabili (2014).

Se va încumeta să schimbe: 1. …..vremurile (= guverne) [sărbători?] (Dan. 2:9, 21). Vezi teoria celor două săbii, controlul asupra lumii etc. 2.  …..şi Legea (Mat. 5:17-20; comp. Dan. 6:8, 12, 15). O mulţime de schimbări şi inovaţii îndrăzneţe faţă de Scriptură. 

Sf. Catherina de Siena [1378]a scris:. „Chiar dacă Papa ar fi întruchiparea lui Satan, nu ar trebui să ne ridicăm capul împotriva sa, ci liniştiţi să-l lăsăm să se odihnească la sânul său. Cel care este rebel faţă de Părintele nostru este condamnat la moarte, pentru că ceea ce facem pentru Papa, pentru Christos facem: dacă onorăm pe Papa, onorăm pe Christos; dacă dezonorăm pe Papa, dezonorăm pe Christos. Ştiu bine că mulţi se apără zicând cu mândrie : ‘Aceştia (clericii) sunt atât de corupţi, şi fac tot felul de rele!’ Dar Dumnezeu a poruncit ca, chiar dacă preoţii, pastorii şi acela care este Christos-pe-pământ ar fi diavoli întrupaţi, noi să le fim ascultători şi supuşi, nu de dragul lor, ci de dragul lui Christos, ascultând de El.”

Lucius Ferraris, Prompta Bibliotheca: 1. Papa tantae este dignitatis et celsitudinis, ut non sit simplex homo, sed quasi Deus, et Dei vicarius (arg. Matei 16). 16. Papa tantae est dignitatis et potestatis, ut faciat unum, et idem tribunal cum Christo.

J. A. Wylie: „Papalitatea…este fantoma lui Petru, cu diadema întunecată a vechilor cezari.”

Semnficaţia întreitei coroane (tiara, triregnum): regele cerului, pământului şi al infernului.

1 vreme + 2 vremi + ½ vreme

= 3 ani şi 6 luni în Lc. 4:25; tipologie: apostazia israelită sub Ahab şi Izabela vs. Ilie) = 42 luni = 1260 zile; (Apoc. 11, 12, 13) = 1260 zile apocaliptice (ani). Limbajul neobişnuit în care este exprimat timpul apocaliptic indică un cod. Singurul cod de corespondenţă simbolică în timp, pe care-l găsim în istoria biblică, este 1 zi apocaliptică = 1 an istoric (cf. Num. 16:34; Ez. 4:6; Dan. 9:24-27 etc).

Supremaţia papală (politică) a durat între anii 538-1798. În 1798, Statul Ppapal a fost desfiinţat, apoi reînfiinţat şi desfiinţat de mai multe ori până în 1870, iarăşi înfiinţat din 1929 cu un teritoriu infim, dar fără puterea politică pe care o avea înainte de Revoluţia Franceză. Perioada supremaţiei papale, a fost caracterizată de persecuţii şi războaie religioase, cruciade, inchiziţii, o epocă a teroarei „celor zece coarne”, care acţionau din proprie iniţiativă, sau la porunca ori sub influenţa cornului Antihrist.

Încetarea supremaţiei papale a fost prevăzută de teologul englez Drue Cressener în 1689 (cu peste 100 de ani înainte de împlinire), pe baza profeţiilor din Daniel şi Apocalipsă, calculând de la evenimentele din timpul eliberării teritoriilor Bisericii de ostrogoţi (538, din sud, până în Ducatul Romei).[6]   

Judecata şi Împărăţia

Partea cea mai frumoasă a profeţiei, pentru care ne rămâne întotdeauna prea puţin timp

Două sentinţe ! Cine este judecat? 1. Fiara (Dan. 7: 11, 26), destituită şi  aruncată la foc (cf. Apoc. 19:20; 20:10) şi 2. Sfinţii  (v. 18, 22, 27), primesc sentinţa favorabilă: li se  face dreptate / primesc judecata şi împărăţia  (Apoc. 6:10-11; 20:4, 6). 

Judecata sfinţilor precede Parusia:

Daniel 2 Daniel 7
Piatra se dislocă din munte înainte de a lovi statuia şi a deveni muntele Împărăţiei . Dumnezeu începe  Judecata înainte de a pedepsi fiara şi a da lui Christos şi sfinţilor Împărăţia şi judecata universală.

Timpul relativ al începerii Judecăţii:

După cele 3,5 vremi (1260 ani), dar înainte de executarea celor două sentinţe (pedepsirea fiarei şi primirea împărăţiei), în timp ce cornul Antihrist îşi continuă blasfematoarea activitate istorică.

Profeţiile următoare ale cărţii lui Daniel ne oferă precizări cronologice privitoare la Judecată.


[1] Nicene and Post Nicene Fathers, The Catechetical Lectures of S. Cyril, in „Lecture 15”, 1, 2d series, vol. 7. pp. 104-110.

[2] Ibid. Chrysostom, Homilies on Second Thessalonians, Homily 4, 1st series, vol 13. p. 389.

[3] Albert Flocon, Universul cărţilor, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Buc. 1976, p. 80-81.

[4] NPNF. 2d series, vol. 6, p. 130, din Scrisoarea 60 către Heliodorus şi Scrisoarea 123 către Ageruchia  p. 130.236-237).

[5] www.vatican.va/archive/ccc_css/archive/catechism/p1s2c2a7.htm

[6] D. Cressener, The Judgements of God upon the Roman Catholick Church; in a prospect of several approaching revolutions, in explication of the Trumpets and Vials in the Apocalypse, upon principles generally acknowledged by Protestant interpreters,’ London, 1689. ‘A Demonstration of the first Principles of Protestant applications of the Apocalypse. Together with the consent of the Ancients concerning the fourth beast of the 7th of Daniel, and the beast in the Revelations,’ London, 1690.

Postează un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.