1 Deschide-ţi porţile, Libane,
ca să-ţi mănânce focul cedrii !
2 Vai de ienupăr, cad şi brazii,
cei falnici cad pustie sub invazii.
Jeliţi-vă, stejari din tot Başanul,
c-au doborât pădurea nepătrunsă.
3 Se tânguie păstorii de la turme,
că fala lor cornută le-a fost smulsă.
Pe luncă, la Iordan, lei tineri zbiară,
că mândra rămurişte-i tot mai rară.
4 Aşa mi-a vorbit Iahwé, Dumnezeul meu:
– Paşte oile de tăiat, 5 pe care cumpărătorii le taie, fără a fi învinuiţi, iar cei care le vând, zic: ‘Slavă Domnului, mă pricopsesc!’ Şi astfel păstorii lor nu le cruţă. 6 Da, spune Iahwé, nici Eu nu voi cruţa pe locuitorii ţării.
[2] Iată, voi face ca oamenii să cadă în mâna păstorilor şi a regilor lor. Aceştia vor zdrobi ţara şi nu o voi scăpa din mâinile lor.
7 M-am apucat, deci, să păstoresc oile de tăiat, pe cele sortite negustorilor* de oi. Mi-am luat două toiege; pe unul l-am numit Nóam (Bunătate),[3] iar pe celălalt l-am numit Habalim (Unire).[4] Şi am păstorit oile. 8 Am nimicit pe cei trei păstori[5] într-o lună. Nu-i mai puteam suferi, precum şi lor li se urâse de mine. 9 Am zis oilor:
– Nu vă mai pot paşte! Care-i de murit să moară, care-i de lipsit să dispară, iar cele care mai rămân să se mănânce unele pe altele!
10 Mi-am luat toiagul Nóam şi l-am rupt, ca să rup legământul pe care-l făcusem cu toate popoarele.[6] 11 În ziua aceea, legământul s-a rupt, iar negustorii de oi, care mă pândeau,[7] au înţeles că acesta era cuvântul lui Iahwé. 12 Eu le-am zis:
– Dacă vi se pare drept, daţi-mi plata cuvenită; dacă nu, nu vă deranjaţi !
Atunci mi-au cântărit plata, treizeci de arginţi.[8] 13 Iahwé mi-a spus:
– Aruncă în vistierie [9] acest preţ de minune cu care M-au preţuit ei!
Am luat cei treizeci de arginţi şi i-am dus la Casa lui Iahwé, la topitorie. 14 Am rupt apoi şi al doilea toiag, Habalim, ca să rup frăţia dintre Iuda şi Israel. 15 Iahwé a adăugat:
– Acum ia cu tine uneltele unui cioban prost. 16 Căci, iată, voi pune în ţară un păstor care nu va băga de seamă oile dispărute, nu va căuta pe cele pierdute, nu va îngriji de cele rănite şi nu va hrăni pe cele tefere. În schimb, le va mânca pe cele grase, cu tot cu copite.
17 Vai de păstorul cel netrebnic,
ce-şi părăseşte turma în deşert.
Să cadă sabia pe braţul lui
şi peste ochiul lui cel drept.
Să-i damblagească braţul, să-i stea ciot,
şi ochiu-i să se-ntunece de tot!
În acest capitol, profetul exprimă o profeţie dramatizată, jucând rolul Bunului Păstor, Dumnezeul lui Israel, apoi jucând rolul păstorului netrebnic. Profeţia pare să descrie situaţia spirituală a iudeilor dinainte de exilul babilonic, care a dus la căderea Ierusalimului sub caldeeni (cf. Ezechiel 34). În acelaşi timp, ea priveşte înainte, într-un timp când poporul lui Dumnezeu avea să se rătăcească din nou, din cauza conducătorilor carierişti, corupţi şi nesimţiţi, potrivit descrierilor evanghelice, în care Iisus, Bunul Păstor (Ioan 10), este preţuit de înalta preoţime cu 30 de arginţi. Această ultimă abatere avea să ducă la dezastrul final sub romani.
Oracolul este, de asemenea pildă şi profeţie pentru era creştină, în care poporul lui Dumnezeu, care se consideră noul Israel, avea să cadă şi mai adânc în abateri faţă de Dumnezeu. Nu este de mirare că în Apocalipsă, Biserica apostată („Babilon”) răstoarnă ordinea valorilor, punând pe primul loc aurul şi pe ultimul loc sufletele (Ap 18:10-13).
[1] Termenul ebraic înseamnă cornute mici, adică oi şi capre împreună.
[2] ארץ înseamnă ţară, ţinut, dar şi pământ (întinderea ţărilor cunoscute). Am tradus cu „ţară” deoarece pare mai plauzibil că profeţia se referă la Israel, aşa cum sugerează paragrafele următoare.
[3] Sau: graţie, farmec, frumuseţe, atracţie, favoare, bunăvoinţă.
[4] Sau: armonie, unire, funii; chinuri, suferinţă; zălog, garanţie; două moşteniri. Se pare că este un joc de cuvinte intenţionat.
[5] 1. Conducători laici, 2. clerici (preoţi şi leviţi), şi 3. profeţi (de profesie).
[6] Se referă probabil la legământul făcut de Dumnezeu cu Noe și cu toți urmașii lui: Gen 9:9-11. Legământul lui Dumnezeu cu Israel este unul superior, în cadrul acestuia (Ex 19:5). Israel este fratele mai mare între toate popoarele, dar toate popoarele sunt ale lui Dumnezeu (Dt 32:8-9).
[7] Ps 56:7, 71:10, Ir 20:10.
[8] Sicli de argint, Ex 21:32; preţul standard al unui sclav.
[9] Termenul poate însemna şi
olar sau
creator. Barthélémy (CTAT). cf. LXX topitorie; VUL statuarius. Cf Hab 2:18 etc.; 2. Sau: vistierie; cf. Siriaca, Targum (אמרכל = funcţionar al templului, diferit de trezorier, probabil topitorul care primea donaţiile în metal preţios).
* Negustorii de oi ar putea fi redaţi în limba română şi cu marfagii, sfârnari. {jcomments on}
Similare
Comentarii recente în articole