GSM1888 şi Dumnezeul care (nu) bate

[Florin Lăiu]

#297 |

Tenghel, Lucian, Herman, Tilie etc., Vă invit să continuaţi dialogul în forum, unde aveţi condiţii mai bune. Nu e normal să avem câteva sute de comentarii (deja 15 pagini) sub un articol de câteva rânduri.
Enjoy !

[rdm]

#2574

TENGHEL NICA wrote:

As dori sa clarificam un lucru: legea pacatului si a mortii este opusa si in totala contradictie cu Legea Duhului de viata. As putea spune ca una o anuleaza pe cealalta. Aceste doua legi le gasim in Romani 8:2: „In adevar, Legea Duhului de viata in Isus Hristos m-a izbavit de legea pacatului si a mortii”. Un cadru mai amplu despre cele doua legi: in Romani 7:14-25 despre legea pacatului si a mortii, iar despre Legea Duhului de viata in Romani 8:1-11.

Sunt sigur că vă dați seama ca aceste două „legi” sunt doar niște metafore. Pasajul nu este deloc greu de înțeles: noi, toți, suntem păcătoși și înclinați spre păcat și doar Dumnezeu ne poate face neprihăniți.

Pentru dvs., deci „viu spiritual” este sinonim cu „neprihănit” (în sensul propriu-zis), iar „mort spiritual” este sinonim cu „păcătos”.

Vă pun o întrebare: poate un om mort să-L caute pe Dumnezeu? Mai poate fi așa-numita „moarte spirituală” în fapt o „dimensiune” a morții (ca și prima și a doua moarte)?

Iisus S-a născut cu natura lui Adam de după păcat (vedeți HLL), deci cum împăcăm toate aceste lucruri? Cum s-ar descrie mai bine neprihănirea lui Iisus: non potuit peccare (nu putea să păcătuiască) sau potuit non peccare (putea să nu păcătuiască)?

TENGHEL NICA wrote:

Si daca nu a pacatuit nu avem pe nimeni in „coma spirituala”(pentru ca in coma poate cadea doar un om viu spiritual si nu invers ). Personal cred ca aceasta categorie nu exista in termenii spirituali, este doar un „artificiu” lansat de domniile voastre..

Personal nu văd necesară noțiunea de „comă spirituală”.

Shalom,
RDM

[Lucian]

#2576

RDM,
Legile respective din Romani constituie o incercare de sustragere de la faptul ca Dumnezeu nimiceste mortii spirituali, prin moarte spirituala intelegandu-se pacatul impotriva Duhului Sfant.

„Legea Duhului” inseamna pur si simplu Duhul Sfant. Dar asta stiu doar „prescolarii” care fac diferenta intre genitivul obiectiv si cel subiectiv. Ceilalti sunt mult prea avansati ca sa mai dea atentie textului inspirat.

[Florin Lăiu]

#637

Stelian:

Quote:

Aveţi dreptate.Prin Spania sînt destul de mulţi.La Madrid au fost dezbateri cu ei în mai multe rînduri şi nu s-a ajuns la o înţelegere.Am întîlnit pe unii în insulele Canare şi pe la noi în Bilbao este doar o familie dar e destul de influentă.Ce mă nelinişteste este că nu sînt combătuţi cu argumente.Nu e combătută teoria lor,ci persoanele şi asta le dă apă la moară.Îi transformă în nişte eroi.În orice caz teoria e destul de diabolică pt că atacă inima creştinismului, adică jertfa ispăşitoare, minimalizează rolul Domnului Hristos,distorsionează planul de mîntuire,etc. În orice caz el mundo Adventista din epoca postmodernismului oferă un climat favorabil dezvoltării a tot felul de idei înşelătoare şi dă o justificare tuturor acţiunilor.

Dragă Stelian, ai dreptate că uneori se atacă persoanele, în loc de idei, asta pentru că persoanele sunt atacabile, dar şi pentru că ideile cu care vin sunt atât de neaşteptate şi de departe de afirmaţiile biblice. Cu siguranţă că oamenii Bisericii au prezentat argumente biblice, dar nu mă mir că unii sunt respinşi fără asemenea argumente explicite. Când cineva dispreţuieşte autoritatea Bisericii, nu mă mai interesează argumentele pe care le aduce. Dacă te iei la discuţie cu ei poţi observa adesea că nu ajungi la nici un rezultat, fiindcă ei nu de argumente au nevoie, ci de pretexte pentru a lovi în Biserică. Nici teoriile acelea pe care le susţin nu ar fi interesante pentru ei, dacă pe calea aceasta nu ar putea contrazice şi submina autoritatea Bisericii. Apar atâtea prostii noi, încât un pastor obişnuit nu are cum să se pregătească să le facă faţă la toate. Ereticii vor dezbateri, fiindcă ei s-au specializat în lupte de cocoşi şi au plăcerea să umilească public pe reprezentanţii Bisericii. Pe de altă parte, rerezentanţii Bisericii sunt tentaţi să privească totul prin argumentul autorităţii. În acest soi de controversă este cel mai bine să existe membri laici care să ia apărarea adevărului. Pastorul are puţine şanse, oricât ar fi de pregătit, doar în câteva cazuri de rătăciţi recuperabili. De obicei este respins din principiu, pentru că este omul Bisericii, iar ereticii îşi varsă tot veninul asupra celui care reprezintă Biserica. 🙁

[Martin Luther]

#638

Până de curând, mai concret vreun an de zile de urmă, susţineam fără prea multe rezerve poziţia lui Gili Cârstea, referitoare la caracterul lui Dumnezeu. O consider şi acum cea mai elaborată dintre toate părerile referitoare la caracterul lui Dumnezeu din câte există la ora actuală în adventism. Dar la un control mai atent, are şi ea lipsurile ei.
Dacă 30 de ani din viaţă mi i-am dedicat cu mare dragoste studiului bibliei şi EGW, de vreo doi ani buni mă dedic studiului ştiinţelor naturale, care tot despre Dumnezeu ne vorbesc, deoarece El este Creatorul a tot şi a toate. Mare mi-a fost surpriza să găsesc similitudini între neconcordanţa dintre fizica cuantică şi cea relativist-einsteiniană şi neconcordanţa dintre VT şi NT cu privire la caracterul Creatorului. Sunt foarte multe de spus, şi mi-am expus părerile pe larg despre asta, într-un serial de 4 episoade intitulat „Dumnezeul cuantic” pe blogul meu.
În plus, dacă asta nu era suficient ca să-mi resetez vechile păreri, şi articolele pe care tocmai le scriu acum pe blog vorbesc despre adevăruri indubitabile dpdv genetic cum că Dumnezeu a…modificat legile genetice ale omului( şi nu numai) imediat după căderea în păcat. Cu alte cuvinte, la modul cel mai concret cu putinţă dpdv al mecanismelor celulare, Dumnezeu a adus moartea…ptrcă îmi este greu să cred că diavolul are acces la software-ul vieţii.
Aşa ceva scapă prietenilor mei din grupul 1888, care se bazează exclusiv pe teologie( în mod concret pe extensia legii celor 10 porunci – mai ales a şasea – în dreptul caracterului divin) fără să ţină seama de alte aspecte.
Aceasta este cred şi problema centrală în orice discuţie despre Dumnezeu. Oamenii au citit numai biblia şi Egw şi au impresia că ŞTIU TOTUL despre D-zeu. Se formează tabere, fie de.o parte sau de alta a baricadei, fără ca să mai existe progres în cunoaştere, ci doar susţinere pătimaşă a unor idei favorite. Ba că grupul 1888 şi simpatizanţii acestuia bat câmpii, ba că Dumnezeu nu ucide deloc. După părerea mea, sunt doar poziţii pătimaşe şi de-o parte şi de alta, lipsind umilinţa adevărat creştină care admite din start faptul că omul este minuscul în cunoaştere vis-a-vis de infinitatea lui Dumnezeu.

[Florin Lăiu]

#639

Dragă Martin,
Studiul naturii poate spune mult despre o serie de atribute şi calităţi ale lui Dumnezeu. Dar fără Biblie, natura Îl reflectă pe Dumnezeu într-un mod imperfect, deoarece răul (prezent în diverse forme în natură), nu are nici o explicaţie convingătoare în natură.
Biblia nu este carte de biologie sau fizică, nu-ţi dezvăluie din minunile ştiinţelor naturale, dar îţi dezvăluie istoria sacră şi revelaţia sacră despre trecutul şi viitorul omenirii, despre planul lui Dumnezeu, şi răspunde la întrebările existenţiale majore. De aceea ne interesează ce învaţă Biblia despre un anumit subiect teologic, indiferent care ar fi el.
În altă ordine de idei, e foarte frumos că te preocupă fizica cuantică şi ştiinţele naturii. Dar nu eşti singurul care se preocupă de asemenea lucruri. Unii fac studii universitare în domeniu, alţii sunt profesori în universităţi sau licee adventiste în domeniul ştiinţelor naturale, sau lucrează pentru un institut de cercetări. Se scriu articole pe asemenea subiecte (bineînţeles, nu la Curier sau la Semnele Timpului!) etc. Cunoştinţele despre care vorbeşti ţin de o specializare profesională, de o pasiune personală sau, în unele cazuri de o cultură generală solidă. Dar ele nu sunt absolut necesare teologiei, în special teologiei biblice. Ele sunt cunoştinţe ştiinţifice, care adesea ne deschid orizonturi mai largi pentru a admira înţelepciunea şi puterea lui Dumnezeu, dar credinţa propriu-zisă nu are ce face cu ele. Când eşti ispitit să păcătuieşti sau când eşti descurajat, nici chiar descoperirea unei teorii generalizate a câmpurilor şi forţelor nu te ajută cu nimic.:huh:
Regards

[Autor]

Mesaje