te cred cînd spui că
nu dai de rosturile vieţii
că făptura-i puţină şi
faptele făpturii sînt
plîns nedesluşit
dar uite cum închină
ciocolata dulcea-i frumuseţe
toată zeilor minusculi din
cerul gurii asta
ţi-aş prescrie pentru
nefericire un holocaust
cotidian de ciocolată